Premierul Ilie Bolojan a solicitat, prin intermediul șefului Cancelariei Primului Ministru, demisia tuturor consilierilor și secretarilor de stat din subordinea directă. Conform unor surse guvernamentale, este vorba despre 25 de persoane, majoritatea fiind numite de foștii premieri Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
Ilie Bolojan dorește să își formeze o echipă proprie, similar cu cea de la Senat, și a cerut demisia tuturor celor rămași din mandatele anterioare la Palatul Victoria. Printre persoanele vizate se numără: 3 secretari de stat, 11 consilieri de stat și 11 consilieri onorifici. Această măsură semnalează o ruptură clară de vechea gardă și anunță stilul decisiv și eficient cu care Ilie Bolojan intenționează să gestioneze executivul.
Postul de șef al Cancelariei este, momentan, ocupat de social-democratul Ștefan Radu Oprea – dar, potrivit surselor, acesta nu va ocupa funcția pentru o perioadă lungă.
Premierul Ilie Bolojan a avut, marți, o întâlnire cu ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, în cadrul căreia au discutat despre legislația privind reducerea cheltuielilor, încasările la bugetul de stat și despre planificarea unei întâlniri cu o agenție de rating, programată pentru miercuri.
„Am avut o discuție cu ministrul de Finanțe, împreună cu echipa de conducere a Ministerului, abordând subiecte esențiale, inclusiv analiza încasărilor la bugetul de stat și un set de măsuri pentru îmbunătățirea acestor încasări. Am discutat despre modificări legislative, precum legea insolvenței, pentru a putea colecta mai eficient cotele din TVA. De asemenea, ne-am pregătit pentru întâlnirea cu o agenție de rating”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Guvernul Ilie Bolojan propune „o reformă profundă a statului”, începând cu administrația centrală, unde vor avea loc fuziuni, comasări, desființări, reduceri de personal de cel puțin 20% și eliminarea sporurilor nejustificate, conform draftului programului de guvernare consultat de HotNews.ro. Vor fi modificate legislațiile autorităților autofinanțate, precum ANCOM și ASF, limitând salariile și reducând personalul de suport.
Reforma profundă a statului este unul dintre cei trei piloni fundamentali ai programului de guvernare, având în vedere că România se confruntă cu un aparat administrativ supradimensionat, fragmentat și, adesea, ineficient.
Nicușor Dan cumpără haine pentru copii de la Primark. Imaginile au devenit virale: „Fără opulență, fără lux exagerat, fără branduri”
„Aceasta nu este doar ineficient, ci și costisitor. Vom începe cu administrația centrală, unde vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%. Vom elimina sporurile nejustificate, vom introduce o grilă unitară de salarizare și criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces de evaluare periodică”, se menționează în document.
În administrația locală, programul de guvernare propune introducerea de scheme de personal maxime și alocări bugetare bazate pe performanță.
Autorizațiile de construire, colectarea impozitelor și raportarea exactă a populației vor deveni criterii pentru alocarea fondurilor de la bugetul central. Conform principiului „Resurse umane și logistice dimensionate eficient și utilizate comun”, Poliția locală va fi regândită în raport cu populația, colaborând cu Poliția Română.
Reforma companiilor de stat este un alt angajament al programului de guvernare. „Vom elimina consiliile de administrație supradimensionate, vom reduce drastic posturile politizate și vom închide companiile cu pierderi cronice. Companiile profitabile vor contribui la buget, nu vor alimenta sinecurile. Vom lista la bursă mai multe companii și vom introduce audituri de active reale”, se menționează în document.
Măsuri propuse în Programul de guvernare de Ilie Bolojan:
Grile de salarizare naționale pentru primăriile care nu își acoperă salariile din venituri proprii;
Scheme maxime de personal;
Închiderea companiilor de stat cu pierderi cronice;
Reducerea numărului de membri în CA-urile companiilor de stat și în consiliile de supraveghere;
Transparență în cheltuieli și bugete;
Limitarea indemnizațiilor, corelate cu indicatorii de performanță;
Indicatorii de performanță urmate de demiteri pentru neîndeplinirea lor;
Listarea la bursă a companiilor de stat;
Plafonarea salariilor din autoritățile autofinanțate;
Guvernul propune modificarea legislației autorităților precum ANCOM și ASF, plafonând salariile și reducând personalul de suport. De asemenea, ANRE – organismul regulator al pieței energiei – este inclus în această reformă.
Pe lângă limitarea salarizării și reducerea personalului, Guvernul propune ca „economiile acestora să fie colectate la buget sau reinvestite în piață”.
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan va urmări „reforme structurale fundamentale”, subliniind importanța „ordinii în finanțele publice”, eficientizarea administrației și implementarea „serviciilor publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența”.
Documentul propune măsuri dure: reduceri de personal, comasări de instituții, tăieri de sporuri, majorarea impozitelor și accizelor, creșterea vârstei de pensionare și taxarea pensiilor mari, alături de reevaluarea investițiilor și finanțărilor pentru localități.
„Fără populisme”
Programul de guvernare „reflectă necesitatea de rigoare, simplitate și eficiență. Ne asumăm faptul că unele decizii nu vor fi populare”, se menționează în preambulul proiectului de guvernare, în contextul în care premierul desemnat Ilie Bolojan solicită votul de învestitură al Parlamentului, subliniind că „în fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, fără privilegii”.
Prioritatea principală este „ordonarea finanțelor publice”, afirmând că „nu vom cosmetiza, vom tăia acolo unde există risipă”. Cele mai importante prevederi ale Programului de guvernare sunt prezentate mai jos.
Finanțe:
– Reorganizarea ANAF, digitalizare, combaterea evaziunii fiscale și întărirea capacității statului de a colecta venituri;
– Scoaterea ANAF, Vămii și Antifraudei „din orice algoritm politic”;
– Revizuirea legislației privind insolvența pentru a preveni insolvențele „în cascadă”;
– Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc și tranzacțiilor asociate;
– Taxarea veniturilor din criptomonede și platforme media;
– Reducerea deductibilităților pentru cheltuieli care diminuează artificial profiturile;
– TVA în două cote (19% și 9%);
– Eliminarea facilităților privind TVA la imobiliare;
– Majorarea accizelor;
– CASS aplicată pensiilor mari (peste 4.000 lei);
– Impozite pe proprietate la valoarea reală;
– Creșterea impozitelor pe dividende;
Administrație:
– Politici publice bazate pe date demografice;
– Grile de salarizare plafonate și scheme de personal maxime;
– Revizuirea statutului funcționarilor publici;
– Revizuirea Codului Muncii;
– Un sistem de evaluare a funcționarilor revizuit;
– Revizuirea contractelor de muncă cu „drepturi exagerate”;
– Transparență în contractele de muncă;
– Consilii de Administrație reduse și formate din specialiști;
– Limitarea indemnizațiilor pe baza performanței;
– Închiderea companiilor publice cu pierderi cronice;
– Listarea la bursă a companiilor publice păstrând controlul statului;
– Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții;
– Introducerea cofinanțării din partea administrațiilor locale, în funcție de capacitatea lor financiară;
– Indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor;
– Reevaluarea proiectelor finanțate din Programul Anghel Saligny;
– Stimularea performanței administrațiilor locale;
– Desființarea postului de viceprimar în UAT-uri cu sub 1.500 locuitori;
– Măsuri de reținere a până la 50% din beneficiile sociale pentru cei care nu își plătesc impozitele;
Sănătate:
– Reducerea numărului de paturi pentru spitalizare continuă;
– Transformarea unităților medicale cu ocupare redusă în ambulatorii sau spitale de recuperare;
– Reducerea sporurilor în spitalele cu datorii;
– Plata medicilor în funcție de performanță;
– Numirea șefilor de secții de către managerii de spitale;
– Indicatori de performanță la nivel de secții;
– Concedierea medicilor care prestază activități în alte unități în timpul programului;
– Unitățile medicale private vor avea cerințe stricte pentru contractele cu CAS;
– Încurajarea consorțiilor spitalicești pentru achiziții mai avantajoase;
– Creșterea contribuției la CASS, aplicarea CASS pe pensiile mari și eliminarea scutirilor;
– Reducerea concediilor medicale fictive și eliminarea scutirilor CASS pentru acestea;
– Reducerea numărului de centre de permanență din orașe;
– Stimularea medicinei primare și telemedicinei;
– Digitalizarea (dosar electronic al pacientului, registre naționale);
Economia:
– Reducerea perioadei de îndemnizare pentru șomeri la 6 luni;
– Ajutoare sociale exclusiv în zone fără locuri de muncă;
Justiție:
– Prioritizarea măsurilor împotriva corupției;
– Reducerea duratei de soluționare a proceselor;
– Revizuirea politicii de resurse umane în justiție;
– Reevaluarea legislației privind salarizarea personalului din justiție;
– Creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani;
