Elisabeth Svantesson, ministrul suedez de Finanțe, a exprimat recent critici vehemente la adresa propunerii Comisiei Europene de a majora accizele pe tutun. Potrivit Svantesson, veniturile generate de aceste accize ar trebui să rămână în Suedia, în loc să fie redistribuite în bugetul Uniunii Europene. Această poziție evidențiază nu doar preocuparea Suediei pentru economia națională, ci și dorința de a păstra controlul asupra resurselor financiare interne.
Propunerea Comisiei Europene ar putea duce la o creștere semnificativă a accizelor pe tutun, ceea ce, conform evaluărilor de impact, ar putea contribui la reducerea numărului de fumători. Această intenție este parte a unei strategii mai ample de a încuraja un stil de viață mai sănătos în rândul cetățenilor europeni. Totuși, industria tutunului contestă eficiența acestor măsuri, argumentând că o astfel de majorare a accizelor ar putea avea efecte negative neașteptate. Aceasta ar putea încuraja contrabanda cu produse din tutun, precum și creșterea vânzărilor pe piețele negre, ceea ce ar diminua, în final, impactul pozitiv scontat de Comisie în reducerea fumatului.
În plus, Suedia are o tradiție îndelungată de a promova alternative mai puțin dăunătoare, precum snus-ul, un produs din tutun care nu necesită ardere și este văzut ca o opțiune mai sigură pentru consumatori. De aceea, multe voci din țară susțin că fiecare țară ar trebui să aibă libertatea de a-și desfășura propriile politici fiscale și de sănătate, în funcție de nevoile specifice ale populației sale. Elisabeth Svantesson subliniază că astfel de măsuri de reglementare ar trebui să fie luate în considerare în contextul diversității culturale și economice a statelor membre ale UE.
Svantesson se teme că, în lipsa unui consens larg în rândul țărilor membre, propunerile de revizuire a legislației privind accizele vor crea tensiuni între statele membre. Suedia, având o poziție fermă, ar putea să conteste și să blocheze inițiativele Comisiei Europene în acest domeniu. Este evident că orice modificare a legislației fiscale la nivel european necesită un sprijin și o colaborare strânsă între statele membre, iar Suedia își propune să își protejeze nu doar economia, ci și sănătatea publică prin abordări care reflectă realitatea locală.
De asemenea, este important de menționat că discuțiile privind accizele pe tutun sunt parte a unei conversații mai largi despre sănătatea publică și controlul consumului de produse din tutun. În acest context, Svantesson pune accent pe necesitatea unor politici bine fundamentate, care să nu afecteze negativ veniturile statului. Astfel, viitorul propunerilor de majorare a accizelor pe tutun rămâne incert, iar Suedia se pregătește să joace un rol activ în emida acestei dezbateri la nivel european.
