Conform datelor furnizate de Eurostat, în 2024, durata medie a vieții profesionale în Uniunea Europeană a atins 37,2 ani. Aceste statistici reflectă diversitatea și evoluția pieței muncii din diferitele state membre ale uniunii. Totuși, România se află pe ultimul loc în acest clasament, având o medie de doar 32,7 ani. Această situație ridică numeroase întrebări cu privire la condițiile de muncă, structurile economice și oportunitățile de angajare din țară.
În contrast, țări precum Olanda și Suedia se bucură de cele mai lungi durate ale vieții profesionale, înregistrând 43,8 ani, respectiv 43 de ani. Aceste statistici sugerează nu doar o economie mai robustă, dar și politici de muncă și protecție socială mai eficiente, care încurajează angajarea pe termen lung și dezvoltarea carierei. De exemplu, Olanda este cunoscută pentru flexibilitatea sa pe piața muncii și pentru programele de recalificare profesională, care ajută lucrătorii să se adapteze la schimbările din economie.
În România, durata medie a vieții profesionale este, de asemenea, împărțită pe sexe, cu o medie de 35,9 ani pentru bărbați și doar 29,2 ani pentru femei. Această disparitate sugerează existența unor probleme structurale pe piața muncii, cum ar fi discriminarea de gen, dar și lipsa accesului la oportunități egale pentru dezvoltarea profesională. Femeile din România se confruntă cu multiple provocări, inclusiv echilibrul între viața profesională și cea familială, ceea ce poate contribui la o durată mai scurtă a carierei.
Un factor important care contribuie la această situație este și migrația forțată a tinerilor specialiști din România, care aleg să își dezvolte cariera în alte țări europene. Această „emigrație a creierelor” afectează nu doar statisticile legate de durata vieții profesionale, ci și economia națională, prin pierderea de competențe valoroase. Multe dintre persoanele care pleacă în alte țări sunt bine instruite, dar, din păcate, nu găsesc oportunități adecvate pe piața locală, ceea ce le determină să caute alternative în străinătate.
Pentru a îmbunătăți situația, este esențial ca România să adopte politici care să stimuleze crearea de locuri de muncă, să încurajeze formarea profesională continuă și să dezvolte un mediu de lucru favorabil. De asemenea, investirea în educație și în dezvoltarea abilităților este crucială pentru a asigura o adaptabilitate mai bună a forței de muncă la cerințele pieței.
În concluzie, durata medie a vieții profesionale în România este semnificativ mai scurtă comparativ cu media europeană, iar acest aspect subliniază nevoia de reforme economice și sociale care să sprijine dezvoltarea unei forțe de muncă competitive și bine pregătite. Numai prin astfel de măsuri se poate spera la o îmbunătățire a situației actuale, astfel încât România să poată rivaliza cu alte state din Uniunea Europeană.
