Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat vehement la anunțul premierului Ilie Bolojan făcut în conferința de marți cu privire la reforma pensiilor magistraților. CSM consideră demersul Guvernului un „veritabil dictat” ce subminează independența justiției și „încalcă flagrant Constituția”.
Într-un comunicat emis miercuri, CSM „dezaprobă ferm măsurile propuse de Guvernul României” referitoare la pensiile magistraților și critică modul în care aceste măsuri au fost comunicate public, „fără nicio consultare a autorității judecătorești”.
„Maniera de comunicare a măsurilor decise de Guvern, care se aliniază mai degrabă cu un veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, este o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care subminează principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul justiției în stat”, menționează CSM.
Ce a prezentat Guvernul
Marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat reforma pensiilor speciale, prezentând o serie de modificări semnificative în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților. Acestea includ: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, stabilirea unei vârste minime de pensionare la 58 de ani, majorarea vechimii necesară pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, și plafonarea pensiei la maximum 70% din venitul net.
“Un magistrat care a lucrat din început în sistem va putea ieși la pensie mai devreme, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În această situație, pentru fiecare an în care se pensionează mai devreme, pierde 2% din pensie”, a explicat premierul.
CSM: „Se încalcă flagrant Constituția”
Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că intențiile Guvernului „încalcă flagrant principiile prevăzute în Constituția României și reglementările internaționale”, inclusiv jurisprudența Curții Constituționale.
CSM subliniază că aceste modificări intervin după ce sistemul a fost deja reformat prin Legea nr. 282/2023, în vigoare din ianuarie 2024, și atrage atenția că schimbările legislative repetate erodează principiile „securității juridice” și „așteptării legitime” ale magistraților.
