CSM respinge categoric propunerile formulate de Bolojan cu privire la modificarea vârstei de pensionare și a sistemului de pensii pentru magistrați. Această reacție vine în contextul unor măsuri percepute ca fiind excesive, iar CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) le consideră, în mod deschis, drept un „dictat”, subliniind natura abuzivă a intervenției din partea puterii executive.
Deciziile ce vizează pensiile magistraților și vârsta de pensionare sunt subiecte sensibile și deosebit de importante, având o influență semnificativă asupra independenței justiției și stabilității sistemului judiciar din România. Propunerile lui Bolojan, care sugerează ajustări în aceste domenii, au stârnit o reacție puternică, CSM argumentând că astfel de măsuri nu numai că afectează drepturile magistraților, dar și integritatea și imparțialitatea sistemului judiciar.
Este esențial de subliniat că CSM are rolul de a proteja interesele și drepturile magistraților, iar orice încercare de a modifica regulile existente fără o consultare adecvată sau fără a ține cont de consecințele pe termen lung asupra justiției este văzută ca o amenințare. Modificările propuse sunt considerate nu doar inoportune, dar și nepotrivite, fiind percepute ca o formă de control din partea executivului asupra unui sistem care ar trebui să rămână independent și liber de influențe externe.
Criticile îndreptate către Bolojan nu se limitează doar la argumentele legate de independența justiției. Ele vizează, de asemenea, aspecte legate de drepturile fundamentale ale magistraților, care, ca orice alți cetățeni, ar trebui să beneficieze de condiții echitabile și de protecție socială adecvată în ceea ce privește pensiile și eligibilitatea la pensionare. CSM subliniază că o astfel de abordare ar putea crea un precedent periculos, punând în discuție viabilitatea și atractivitatea profesiei de magistrat în România.
Încercările de a modifica aceste aspecte sensibile ar putea avea un impact profund asupra moralului și motivației magistraților. Dacă judecătorii și procurorii sunt percepuți ca având o incertitudine în ceea ce privește viitorul lor, acest lucru ar putea duce la scăderea calității actului de justiție și la o percepție publică negativă asupra întregului sistem. De asemenea, ar putea exista repercusiuni în ceea ce privește atragerea de noi talente în cadrul profesiilor juridice, care deja se confruntă cu provocări legate de imagine și resurse.
În concluzie, reacția CSM față de propunerile lui Bolojan reflectă o îngrijorare profundă privind viitorul justiției în România. Este esențial ca orice modificare legislativă să fie realizată într-un cadru transparent, cu o consultare adecvată a părților implicate și cu respectarea principiilor fundamentale ale dreptului. Numai în acest mod se poate asigura un sistem judiciar eficient, independent și respectat.
