Recent, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a inițiat acțiuni de control la sediile firmelor care oferă servicii de găzduire a sediului social. Această măsură a stârnit controverse și critici din partea unor specialiști din domeniul fiscal, care consideră că abordarea ANAF nu este justificată.
Drd. Cornelia Năstase, CEO-ul CC Tax Advisory, a expus argumente solide împotriva acestor controale, subliniind că simpla utilizare a serviciilor de găzduire a sediului social nu constituie un semnal de alarmă în privința riscurilor fiscale. Potrivit ei, multe companii aleg aceste servicii din diverse motive, inclusiv reducerea costurilor operaționale sau simplificarea procedurilor administrative, fără a avea intenții de evaziune fiscală.
Un alt aspect important menționat de drd. Năstase este faptul că ANAF ar trebui să își concentreze resursele și eforturile pe analiza companiilor cu capitaluri proprii negative. Aceștia sunt indicatori relevanți pentru evaluarea stării financiare a afacerilor și pot indica riscuri mai mari de neconformitate fiscală. În opinia sa, inspectarea firmelor de găzduire, fără dovada unor abateri legale clare, poate fi percepută ca o măsură nejustificată care afectează în mod nedrept activitatea economică.
Criticii acestei acțiuni de control subliniază că o bună parte dintre companiile care utilizează servicii de găzduire a sediului social sunt întreprinderi mici sau startup-uri care doresc să își optimizeze costurile în contextul unei economii dificile. Acest tip de precedent poate crea o atmosferă de neîncredere în rândul întreprinzătorilor, care s-ar putea simți persegutați fără o justificare solidă. De asemenea, ei subliniază că măsurile de control ar trebui să fie vizate către abaterile evidente, nu printr-un raționament generalizator care ar putea stigmatiza un întreg segment de afaceri.
Un alt punct de vedere este că această acțiune de control ar putea duce la o scădere a încrederii investitorilor. Companiile străine care nu cunosc bine cadrul legislativ românesc ar putea fi descurajate să investească în România din cauza percepției că ANAF desfășoară acțiuni punitive mai degrabă decât să sprijine mediul de afaceri.
În concluzie, în loc să fie concentrate asupra firmelor ce oferă servicii de găzduire a sediului social, măsurile ANAF ar trebui să fie orientate spre aspecte fundamentale ale sănătății financiare a companiilor. Acordarea unei atenții mai mari capitalurilor proprii negative ar putea oferi o imagine mai clară asupra riscurilor fiscale reale și ar facilita un mediu de afaceri mai sănătos, în beneficiul întregii economii. Este esențial ca autoritățile să adopte o abordare echilibrată și să colaboreze cu specialiștii din domeniul fiscal pentru a estima mai bine riscurile și a implementa controale care să aibă un impact real asupra evaziunii fiscale.
