Ion Iliescu, primul președinte al României post-comuniste, a decedat marți, 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani. Informația a fost confirmată oficial de Guvernul României, după ce fostul lider s-a stins în Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde se afla internat de aproape două luni, într-o stare gravă. Deși dispariția sa a generat numeroase reacții de condoleanțe, mesajul președintelui actual, Nicușor Dan, s-a distins printr-un ton direct și ferm.
Într-un comunicat postat pe pagina oficială de Facebook a Administrației Prezidențiale, președintele României a exprimat o reacție clară cu privire la moartea lui Ion Iliescu. El a afirmat: „Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, figura centrală a tranziției anilor ‘90. Este datoria noastră să clarificăm marile dosare ale epocii, pentru a putea să ne asumăm viitorul. Dumnezeu să-l ierte”. Această declarație vine într-un context delicat, având în vedere că Iliescu rămâne o figură extrem de controversată, atât datorită rolului său în Revoluția din 1989, cât și prin deciziile politice adoptate ulterior.
Ion Iliescu, aproape un secol de istorie
Ion Iliescu a fost o personalitate de seamă în politica românească din a doua jumătate a secolului XX și începutul secolului XXI. Născut în 1930, în Oltenița, el a avansat treptat în structurile politice ale regimului comunist, fiind considerat, la un moment dat, protejatul lui Nicolae Ceaușescu. După ce a fost îndepărtat din funcții de conducere în anii ’70, Iliescu a revenit în prim-plan odată cu prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989, devenind liderul Frontului Salvării Naționale.
A fost președinte provizoriu între 1989-1990, apoi ales democratic în 1990, 1992 și 2000. A ocupat această funcție până în 2004, conducând România în cele mai dificile momente ale tranziției de la comunism la democrație.
Controverse și critici la adresa fostului președinte
De-a lungul carierei sale, Ion Iliescu a fost adesea înconjurat de controverse. Printre cele mai discutate subiecte se numără rolul său în evenimentele din decembrie 1989 și în mineriadele din anii ’90. Multe voci din societatea civilă și din mediul juridic au cerut, constant, elucidarea dosarelor legate de aceste episoade violente și tragerea la răspundere a vinovaților. Deși anchetele au fost reluate de nenumărate ori, s-au semnalat adesea tergiversări și presiuni politice.
Mesajul președintelui Nicușor Dan reflectă tocmai această nefinalizare a unor capitole esențiale din istoria recentă a României, subliniind importanța asumării și adevărului.
O viață discretă în ultimii ani
După terminarea mandatului său de președinte, Ion Iliescu a ales să se retragă treptat din viața publică. A rămas o prezență discretă, intervenind rar în dezbaterea politică, deși opiniile sale legate de evenimente istorice și de moștenirea ideologică a socialismului erau bine cunoscute. În ultimii ani, sănătatea sa s-a deteriorat semnificativ, iar în iunie 2025 a fost internat în stare gravă, având complicații respiratorii și alte probleme severe. Ulterior, surse medicale au confirmat că fostul președinte fusese diagnosticat cu cancer pulmonar.
Ce urmează după decesul lui Ion Iliescu
Guvernul României a declarat oficial doliu național în memoria lui Ion Iliescu, iar detaliile funeraliilor de stat vor fi comunicate în curând. Moartea sa a generat un val de reacții din partea liderilor politici, atât actuali, cât și foști, din România și din străinătate. Mesaje de condoleanțe au fost transmise de Partidul Social Democrat, de fostul premier Adrian Năstase și de alte personalități politice relevante.
Deși multiple controverse i-au umbrit imaginea, Ion Iliescu rămâne un simbol istoric al tranziției postcomuniste din România. Unii îl consideră ca fiind omul care a facilitat o trecere relativ pașnică de la dictatură la democrație, în timp ce alții îl acuză de stagnarea unor procese de justiție și de perpetuarea unui sistem politic corupt și rigid.
