Duminică, aliații Ucrainei s-au reunit într-o videoconferință a „Coaliției Voinței”, analizând posibilitatea unui acord de pace, fără a impune o încetare a focului, o variantă preferată de Donald Trump după întâlnirea cu Vladimir Putin. Printre participanți s-a numărat și președintele României, Nicușor Dan.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a refuzat constant orice compromis teritorial invocând cerințele Constituției Ucrainei, urmează să se întâlnească luni după-amiază cu Donald Trump la Casa Albă. „Sunt recunoscător pentru invitație”, a transmis Zelenski, avertizând sâmbătă seara că refuzul Moscovei de a accepta o încetare a focului ar putea „complica situația”.
Înainte de vizita sa la Washington, liderii Franței, Marii Britanii și Germaniei – Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz – au programat duminică, la ora 16:00 (ora României), o reuniune online a „Coaliției Voinței”. Această platformă include state europene cheie, instituții ale UE, NATO și parteneri extra-europeni, cum ar fi Canada. La aceste discuții a participat și șeful statului român, Nicușor Dan.
Surse diplomatice au indicat că temele principale ale întâlnirii vizează garanțiile de securitate pentru Kiev, ce ar putea figura într-un viitor acord de pace. Donald Trump a sugerat că Ucraina ar putea beneficia de un sistem de apărare asemănător cu articolul 5 NATO, dar în afara Alianței, un aspect perceput de Moscova ca o amenințare existențială. Premierul italian, Giorgia Meloni, a subliniat că primul pas ar fi „definirea unei clauze de securitate colectivă care ar permite Ucrainei să obțină sprijinul tuturor partenerilor săi, inclusiv al Statelor Unite, gata să intervină în cazul unei noi agresiuni”.
După trei ani și jumătate de conflict, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean – incluzând aproape întreaga regiune Lugansk și o parte semnificativă din Donețk, unde ofensiva a crescut recent. În schimb, marile orașe din Zaporojie și Herson rămân sub administrație ucraineană.
Decizia lui Donald Trump de a renunța la ideea unui simplu armistițiu este considerată de unii analiști ca un avantaj pentru Vladimir Putin, care preferă negocieri directe pentru un acord final. Totuși, Kievul și statele europene subliniază că aceasta ar putea fi doar o tactică prin care Moscova câștigă timpul necesar pentru a-și continua expansiunea. Pe platforma sa, Truth Social, Trump a afirmat: „Este cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului oribil dintre Rusia și Ucraina. Un simplu acord de încetare a focului (…) de multe ori nu funcționează”. El a avertizat Rusia cu „consecințe foarte grave” dacă nu renunță la ostilități.
Trump a menționat că ia în considerare un summit trilateral cu Putin și Zelenski, dacă „totul decurge bine” la întâlnirea cu președintele ucrainean. Aceasta vine la șase luni după episodul tensionat în care Zelenski a fost pus într-o situație incomodă la Casa Albă, într-o scenă transmisă în direct și criticată de mulți dintre partenerii europeni.
Conform Financial Times, la întâlnirea din Alaska, Vladimir Putin i-ar fi spus lui Trump că ar fi dispus să renunțe la anumite cereri teritoriale în schimbul recunoașterii totale a controlului rusesc asupra regiunilor Donbas (Donețk și Lugansk). Agenția Reuters, citând surse apropiate negocierilor, menționează însă că Zelenski a respins ferm această condiție. Kremlinul ar fi cerut ca Ucraina să se retragă complet din Donețk, unde deține aproximativ 70% din teren, în vreme ce restul frontului să rămână în stare de imobilitate. Provinciile Lugansk sunt aproape în întregime sub ocupație rusă.
