Începând cu 29 august, primăriile din România își suspendă activitatea pe termen nedefinit ca reacție la noul pachet de măsuri fiscale introdus de Guvernul condus de Bolojan. Această decizie a fost luată în contextul nemulțumirilor exprimate de Sindicatul Național al Comunelor și Orașelor din România (SCOR), care face apel la stoparea acestor măsuri, considerându-le distructive pentru structura administrației locale.
Măsurile fiscale adoptate de actualul guvern sunt văzute ca o amenințare directă la adresa funcționalității primăriilor. SCOR nu ezită să sublinieze faptul că acestea vor duce la demontarea efectivă a instituțiilor locale, cu un impact negativ semnificativ asupra serviciilor publice ce depind de acestea. Printre efectele imediate anticipate se numără reducerile de personal, ce ar putea afecta grav capacitatea primăriilor de a răspunde nevoilor cetățenilor. În plus, asistentii personali ai funcționarilor publici vor fi impuși în sarcina primăriilor, ceea ce va crea și mai multe presiuni asupra resurselor disponibile.
Criticile nu se opresc aici. Elemente ale pachetului fiscal sunt percepute ca o formă de „epurare politică”, în special prin ceea ce se denumește „jumătatea de funcționar public”. Această măsură ar putea afecta funcționarii care joacă un rol crucial în asigurarea legalității și transparenței în cadrul administrației locale. În viziunea SCOR, această manevră nu doar că submină capacitatea administrației locale de a funcționa, dar generează și o instabilitate semnificativă în rândul angajaților, care nu mai pot avea certitudinea unui loc de muncă sigur.
Dincolo de consecințele imediate asupra resurselor umane din cadrul primăriilor, SCOR subliniază că aceste măsuri fiscale vor duce și la o destabilizare a serviciilor publice esențiale, cum ar fi educația, sănătatea sau infrastructura. Cotidianele și televiziunile au început să discute despre faptul că aceste măsuri ar putea priva comunitățile de fonduri necesare pentru dezvoltare și întreținerea infrastructurii locale. De exemplu, proiectele de modernizare a școlilor sau reabilitarea drumurilor ar putea fi afectate, ceea ce ar pune în pericol confortul și siguranța cetățenilor.
În acest context, primăriile din România se văd constrânse să lanseze un apel la mobilizare. O suspendare a activității pe termen nedefinit nu este o decizie luată cu ușurință, ci reflectă un nivel ridicat de frustrare și nemulțumire în rândul autorităților locale. Este o încercare de a atrage atenția asupra vulnerabilităților sistemului și de a solicita în mod deschis o revizuire a acestor măsuri.
Această criză a adus la suprafață teme mai profunde despre relația dintre guvern la nivel central și administrația locală. În lipsa unui dialog constructiv între autoritățile centrale și cele locale, este evident că viitorul administrației publice în România se află într-o poziție precară, iar impactul asupra cetățenilor va fi resimțit pe multiple nivele.
