PNL a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că reforma administrației locale propusă de premierul Ilie Bolojan nu va conduce la disponibilizări masive, așa cum s-a discutat în spațiul public. Conform liberalilor, reducerea reală va reprezenta aproximativ 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene – adică aproximativ 13.000 de persoane – și nu 25% sau 45%, cum s-a speculat. În același timp, partidul subliniază că viitorul coaliției depinde de capacitatea sa de a implementa reforme care să stimuleze economia.
Situația actuală din administrația locală
Conform explicațiilor furnizate de PNL, plafonul maxim de posturi pentru autoritățile locale este corelat cu populația estimată de Institutul Național de Statistică și ajunge la aproximativ 180.000 de funcții. În realitate, organigramele aprobate totalizează aproximativ 158.500 de posturi, ceea ce reprezintă o reducere de 23% față de plafonul maxim.
Din acest total, doar 127.500 de posturi sunt efectiv ocupate, ceea ce indică un grad de încadrare de 68%.
„O reducere de 25% aplicată plafonului maxim nu ar avea efect real, deoarece s-ar referi la posturi care nu există în organigrame sau care nu sunt ocupate”, au declarat liberalii.
Care ar fi impactul măsurilor
Conform calculelor, pentru ca tăierile să se resimtă în structurile existente, plafonul ar trebui să fie ajustat cu 40%.
„Dacă reducem plafonul maxim cu 40%, impactul real va fi de aproximativ 10% din posturile ocupate, adică în jur de 13.100 de angajați”, precizează comunicatul PNL.
Partidul consideră că această abordare este una echilibrată și ar permite redirecționarea unor sume semnificative către investiții publice.
Cine ar putea fi vizat
PNL estimează că jumătate dintre primării nu vor fi afectate, având deja organigrame reduse. În restul cazurilor, restructurările ar putea varia între 1–2% și până la 20% din personal, în funcție de nivelul de încărcare al fiecărei administrații.
Liberalii mai afirmă că această reformă va introduce un sistem de comparație între autorități, obligând administrațiile locale să își ajusteze aparatul de lucru la dimensiunea și nevoile comunităților similare.
„Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate realiza astfel de reforme structurale simple, cum își poate propune altele cu un impact mai mare?”, transmit reprezentanții PNL.
