Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a susținut miercuri în Parlamentul European discursul anual privind starea Uniunii, un moment crucial pentru delinearea direcțiilor politice ale Uniunii Europene. Vorbind în fața eurodeputaților, von der Leyen a abordat prioritățile Bruxelles-ului pentru anul următor, contextul geopolitic complicat, invazia Rusiei în Ucraina și necesitatea unei Uniuni mai unite și mai puternice.
Von der Leyen: „Era veche a geopoliticii s-a încheiat”
În deschiderea discursului, von der Leyen a subliniat că Europa se află într-un moment decisiv. „Trebuie să se contureze o nouă Europă”, a afirmat ea, citată de news.ro, explicând că invazia Rusiei a transformat definitiv ordinea mondială. A condamnat comportamentul Moscovei de a folosi „dependențele ca arme” și a subliniat că liderii europeni trebuie să se pregătească pentru provocări internaționale noi.
„Simt cum terenul se schimbă sub picioare. Constat că lucrurile devin din ce în ce mai dificile… Nu putem aștepta ca această furtună să treacă. Această vară ne-a demonstrat că nu avem timp pentru nostalgie. În acest moment se conturează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială. Așadar, Europa trebuie să lupte”, a declarat von der Leyen, subliniind importanța întăririi apărării și securității Uniunii.
Mesaj pentru Ucraina și copiii răpiți
O parte emoționantă a discursului a fost dedicată cazului lui Sașa, un copil ucrainean deportat în Rusia și readus acasă prin eforturi internaționale și ale familiei sale. „Fiecare copil ucrainean trebuie adus acasă”, a afirmat von der Leyen, anunțând că va organiza un summit internațional pentru coaliția care luptă pentru a rezolva aceste tragedii. A reamintit că Vladimir Putin a fost vizat de un mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale pentru implicarea în răpirea copiilor ucraineni.
Critici și presiuni asupra Comisiei Europene
Discursul are loc într-un context tensionat, la 10 luni după începutul celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen. În această perioadă, criticii au acuzat-o de compromisuri în relația cu Washingtonul, printr-un acord comercial considerat dezechilibrat, cedând presiunilor externe în problemele fermierilor și diminuând ambițiile europene în privința schimbărilor climatice. Tăcerea față de conflictul din Gaza a adus, de asemenea, critici severe.
Conform unei analize publicate de Politico, „discursul reprezintă mai puțin un nou început pentru anul politic și mai mult o operațiune de salvare”.
Nemulțumiri în Parlamentul European
Tensiunile din legislativul european sunt reflectate în declarațiile liderilor grupurilor politice. Bas Eickhout, copreședinte al Verzilor, a afirmat: „A fost o vară dificilă pentru Europa. Ce dorim clar din partea președintelui Comisiei este un mesaj de schimbare”. Valérie Hayer, liderul grupului Renew Europe, a subliniat: „Așteptăm o conducere clară din partea executivului. Europa nu își poate permite stagnarea instituțională sau blocajul”.
Nemulțumirile au crescut după moțiunea de cenzură din iulie, iar grupurile politice de la extremă pregătesc noi inițiative de contestare. Manon Aubry, copreședinta grupului Stângii, a declarat pentru Politico: „Și în acest an, SOTEU (Starea Uniunii) nu va fi altceva decât o farsă menită să îmbunătățească imaginea Comisiei, în timp ce von der Leyen agravează starea Uniunii Europene an de an”.
Von der Leyen, între presiuni și necesitatea de leadership
În interiorul Comisiei și al Parlamentului European există o nemulțumire crescândă față de gestionarea dosarelor comerciale și energetice. Deși von der Leyen a reușit să promoveze un fond de 150 de miliarde de euro pentru apărare, această măsură este contestată de legislatori care consideră că au fost marginalizați în procesul decizional. De asemenea, acordul de liber schimb Mercosur cu statele din America Latină a stârnit critici virulente din partea fermierilor europeni și a numeroși eurodeputați.
În acest context, doar Partidul Popular European, formațiunea de centru-dreapta din care provine, continuă să o apere ferm, totuși chiar și la interiorul grupului se fac auzite voci critice.
Ce urmează pentru președinta Comisiei
Ursula von der Leyen se află într-un moment crucial al mandatului său. În timp ce unii europarlamentari solicită măsuri radicale, alții pregătesc noi moțiuni de cenzură. „Aceste tipuri de moțiuni, în contextul ofensivei rusești în curs, nu fac decât să slăbească UE și să submineze investițiile europene în securitatea și apărarea noastră comună”, a subliniat Andrzej Halicki, liderul Coaliției Civice din Polonia.
În perioada următoare, președinta Comisiei va trebui să găsească un echilibru între presiunile politice, nevoia de reforme economice și menținerea sprijinului pentru Ucraina. Richard Corbett, fost eurodeputat și consilier la Consiliul European, a avertizat că von der Leyen trebuie să „reducă aceste divergențe de opinie din Parlament” pentru a evita un blocaj instituțional.
Discursul despre starea Uniunii din acest an nu a fost doar o prezentare a priorităților pentru anul următor, ci și un test politic pentru Ursula von der Leyen, aflată sub presiunea criticilor interne și a provocărilor externe care ar putea remodela viitorul Uniunii Europene.
