Recent, măsurile adoptate de către guvern, cum ar fi majorarea TVA-ului și înghețarea salariilor și pensiilor, promit să contribuie la reducerea deficitului bugetar cu peste 3% din PIB în intervalul 2025-2026. Aceste măsuri sunt esențiale în contextul economic actual, având în vedere nevoia stringentă de consolidare fiscală. Cu toate acestea, trebuie să subliniem că aceste inițiative vin însoțite de riscuri semnificative, atât pe plan politic, cât și economic.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este fragilitatea coaliției guvernamentale, care ar putea afecta implementarea acestor măsuri. Coalițiile politice instabile pot duce la divergențe între partidele care o compun, ceea ce ar putea culmina în blocaje legislative sau chiar în căderea guvernului. Istoricul deficitar al gestionării politicii fiscale în România amplifică aceste temeri. De-a lungul anilor, guvernele au avut dificultăți în respectarea angajamentelor fiscale, iar promisiunile de reformă au fost adesea neîndeplinite. În acest context, este esențial ca actuala administrație să depună eforturi pentru a îmbunătăți credibilitatea sa și a recâștiga încrederea populației și a investitorilor.
De asemenea, o retrogradare a ratingului de credit al României ar avea consecințe severe asupra economiei. Costurile de împrumut ar putea crește semnificativ, ceea ce ar complica și mai mult situația fiscală. O creștere a costurilor de împrumut ar putea forța guvernul să aloce resurse din alte domenii, ceea ce ar putea afecta investițiile în infrastructură și în servicii publice esențiale.
În plus, măsurile de austeritate precum înghețarea salariilor și pensiilor pot avea un impact direct asupra puterii de cumpărare a populației. Aceasta ar putea conduce la nemulțumiri sociale, iar guvernul ar putea să se confrunte cu proteste și cu o scădere a popularității. Într-un climat economic deja tensionat, astfel de reacții din partea societății pot face ca implementarea măsurilor fiscale să fie și mai complicată.
Pe de altă parte, creșterea TVA-ului, deși necesară pentru a aduce venituri suplimentare la buget, ar putea afecta consumul, determinând scăderi în sectorul privat. Într-o economie bazată pe consum, o reducere a cheltuielilor populației poate genera o reacție în lanț, afectând creșterea economică și, implicit, veniturile bugetare.
În concluzie, în timp ce măsurile recente propuse de guvern oferă o oportunitate de a reduce deficitul bugetar, ele vin cu un set complex de provocări. Stabilitatea politică și responsabilitatea fiscală sunt cruciale pentru a asigura succesul acestor inițiative. Guvernul trebuie să găsească un echilibru între necesitățile de consolidare fiscală și impactul social al acestor măsuri, pentru a evita destabilizarea economiei și a menține încrederea cetățenilor.
