Proiectul legislativ recent adoptat de Senat introduce reglementări semnificative cu privire la activitatea polițiștilor de frontieră și a jandarmilor în spațiile publice. Conform noilor dispoziții, aceste forțe de ordine au dreptul de a înregistra acțiunile desfășurate în locuri publice prin utilizarea echipamentelor foto, audio și video, și, un aspect controversat, fără a necesita consimțământul persoanelor implicate. Această măsură a generat discuții ample în rândul societății civile și al experților în privacy, având implicații directe asupra dreptului la viață privată al cetățenilor.
Potrivit legislației adoptate, datele personale și informațiile operative colectate în urma acestei monitorizări vor putea fi stocate, ceea ce ridică întrebări legate de gestionarea și securitatea acestor date. Un alt punct important al legislației este interdicția de a folosi aceste informații în scopuri decât cele pentru care au fost initial colectate. Acest aspect este menit să protejeze cetățenii de posibile abuzuri și să asigure că utilizarea datelor rămâne strict reglementată.
Inițiativa legislativă a fost propusă de un grup de deputați din Partidul Național Liberal (PNL) și, după dezbateri în Senat, a fost adoptată cu 112 voturi pentru. Susținătorii acestei măsuri argumentează că înregistrarea acțiunilor forțelor de ordine poate contribui la o mai bună transparență și responsabilitate în activitatea acestora, facilitând astfel o intervenție mai eficientă în menținerea ordinii publice și prevenirea infracțiunilor. Totodată, se consideră că aceste înregistrări pot oferi dovezi cruciale în cazurile de contestare a acțiunilor polițienești.
Pe de altă parte, criticii proiectului subliniază riscurile asociate cu lipsa consimțământului și posibilele încălcări ale dreptului la viață privată. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, unde protecția datelor personale devine o preocupare majoră, este esențial ca legislația să echilibreze nevoia de securitate publică cu drepturile fundamentale ale cetățenilor. Această reglementare poate duce la o creștere a suspiciunii și anxietății în rândul populației, ceea ce ar putea afecta relația dintre forțele de ordine și comunitate.
De asemenea, se pune problema modului în care vor fi gestionate aceste date. În ce măsură vor fi protejate împotriva accesului neautorizat și cum vor fi asigurate măsurile necesare pentru prevenirea abuzurilor? Aceste întrebări rămân deschise în contextul implementării noilor măsuri legislative.
Concluzionând, adoptarea acestui proiect legislativ marchează un pas important în cadrul reglementărilor privind activitatea poliției, dar ridică semne de întrebare privind protecția drepturilor fundamentale ale individului. Este esențial ca, în viitor, autoritățile să colaboreze cu experți în domeniul drepturilor omului și al protecției datelor pentru a găsi un echilibru adecvat între nevoile de securitate și drepturile individuale.
