Tribunalul din Tunis a pronunțat recent o sentință șocantă, condamnând un bărbat de 51 de ani la pedeapsa capitală pentru postările sale de pe Facebook, considerate incitante și ofensatoare la adresa președintelui Kais Saied. Acest verdict a stârnit un val de controverse și reacții, având în vedere contextul politic delicat din Tunisia și regimul de libertate de exprimare din țară.
Bărbatul a fost găsit vinovat de tentative de răsturnare a statului, insultarea șefului statului și răspândirea de informații false. Potrivit avocatelor sale, postările erau de fapt reproduceri ale unor conținuturi existente și nu au fost menționate în scopul de a incita la violență sau de a crea probleme sociale. Avocatul a subliniat că intenția clientului a fost, mai degrabă, să scoată în evidență dificultățile cu care se confruntă personal, un aspect care reflectă provocările cotidiene cu care se confruntă mulți cetățeni tunisieni.
Această sentință a generat o amplă dezbatere despre libertatea de exprimare în Tunisia, cu atât mai mult cu cât Decretul 54, care reglementează utilizarea internetului, a fost criticat pentru restricțiile pe care le impune asupra exprimării opiniilor online. Acest decret, adoptat în 2022, are rolul de a combate discursul instigator la ură și violență, dar este adesea perceput ca un instrument de reprimare a criticii legitime la adresa autorităților.
Deși pedeapsa cu moartea rămâne teoretic în vigoare în Tunisia, este important de menționat că execuțiile nu au fost realizate din 1991, ceea ce sugerează că, deși legea prevede o astfel de sancțiune severă, aplicarea sa rămâne o raritate în practica judiciară. Acest fapt ridică întrebări cu privire la posibilitatea ca sentința să fie eventual comutată într-o pedeapsă mai blândă în urma apelului.
În plus, acest caz ilustrează temerile multor activiști și apărători ai drepturilor omului cu privire la tendințele autoritare ale guvernului actual, care, în viziunea lor, subminează valorile democratice pentru care tunisienii au luptat în urma Revoluției din 2011. Critici ai regimului lui Kais Saied susțin că acesta a strâns puterea, limitând astfel dialogul public și participarea civică.
Pe de altă parte, susținătorii președintelui argumentează că anumite măsuri sunt necesare pentru a menține stabilitatea în fața provocărilor economice și sociale accelerate. Totuși, reacțiile internaționale și locale față de acest caz sunt exprimente, cu apeluri către autorități să respecte drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare.
Cazul bărbatului condamnat subliniază o tensiune existentă între securitate și libertate în Tunisia contemporană, punând în evidență necesitatea unei reglementări echilibrate care să protejeze atât drepturile individuale, cât și stabilitatea națională. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce impact va avea asupra climatului politic din țară.
