Guvernul României și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se confruntă cu o acțiune în instanță din partea unui grup de cetățeni care contestă decizia de a nu organiza alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, vacantă după demisia lui Nicușor Dan. Reclamanții susțin că interimatul viceprimarului depășește termenul legal, ceea ce afectează atât dreptul la vot al cetățenilor, cât și stabilitatea ordinii democratice.
În această situație, reclamanții argumentează că perioada de interimat este contrară normelor legale, periclitând astfel funcționarea democrației locale. Potrivit legislației în vigoare, în caz de vacanță a unei funcții publice, este obligatorie organizarea rapidă a alegerilor pentru a asigura continuarea reprezentării eficiente a comunității. Din punct de vedere legal, acest termen ar trebui respectat cu strictețe, iar neachitarea acestui angajament de către autorități este considerată o încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Reclamanții cer instanței să oblige Guvernul să emite o hotărâre prin care să dispună organizarea alegerilor pentru primăria generală a Capitalei. În plus, aceștia solicită ca pasivitatea autorităților să fie sancționată, având în vedere că astfel de acțiuni contravin principiilor statului de drept. Din perspectiva acestora, întârzierea alegerilor nu doar că afectează exercitarea dreptului de vot, dar poate sfida și legitimitatea alegerilor anterioare, punând la îndoială funcționarea instituțiilor democratice.
Situația actuală a Capitalei este una delicată. Cetățenii se confruntă cu un vid de putere care nu doar că complică gestionarea problemelor administrative, dar îngreunează și dialogul dintre autorități și comunitate. În lipsa unui primar ales, deciziile importante pentru cetățeni, cum ar fi cele legate de infrastructură, sănătate sau educație, pot întârzia, iar acest lucru afectează viața de zi cu zi a locuitorilor Bucureștiului.
Legalitatea și constituționalitatea acestei acțiuni sunt acum în mâinile instanței, care va trebui să decidă dacă Guvernul și AEP au depășit limitele prevăzute de lege prin neorganizarea alegerilor. În cazul în care instanța va da câștig de cauză reclamanților, ar putea crea un precedent important în privința responsabilității autorităților de a respecta normele legale privind organizarea alegerilor.
Această situație subliniază și nevoia de transparență și responsabilitate în actul de guvernare, evidențiind faptul că orice întârziere în organizarea alegerilor poate avea consecințe severe asupra democrației. Cetățenii așteaptă acum o soluție rapidă și eficientă din partea instanței, care să restabilească ordinea democratică și să asigure exercitarea liberă a dreptului de vot. Într-o societate democratică, este esențial ca fiecare cetățean să aibă posibilitatea de a alege și de a fi reprezentat, iar autoritățile trebuie să acționeze în conformitate cu principiile fundamentale ale statului de drept.
