BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research: „România între Magie și Ezoterie”
Pe 20 octombrie, s-a desfășurat lansarea Barometrului „România între Magie și Ezoterie” la Muzeul Țăranului Român, în sala Media. Studii sociologice recente au fost expuse în cadrul unei dezbateri ce a reunit personalități precum Vasile Bănescu (membru CNA), Vlad Petreanu (jurnalist), Darie Cristea (sociolog și prodecan la Universitatea din București), Camelia Burghele (antropolog) și Virgil Nițulescu (directorul muzeului).
Acest barometru a fost realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în colaborare cu think-tankul Strategic Thinking Group. Cercetările au fost efectuate între 6-10 octombrie 2025, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion reprezentativ de 1,100 de persoane cu vârste de minimum 18 ani. Marja de eroare acceptată a fost de ± 2.95%, cu un grad de încredere de 95%.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a prezentat concluziile principale ale studiului. Una dintre observațiile cheie este că, în ciuda avansului tehnologic și a accesului larg la informații, un segment considerabil din populație continuă să perceapă realitatea prin lentile simbolice și magice. Aceasta sugerează o structură mentală sincretică, unde tradițiile religioase și spiritualitățile ezoterice coexistă, oferind indivizilor o formă de control în fața incertitudinilor zilnice.
Un alt aspect pertinent este că aceste credințe, deși adesea asociate mediului rural, se manifestă mai intens în mediul urban, unde stresul cotidian și nesiguranța socială pot alimenta nevoia de sens și protecție. Apar astfel, pentru o parte a populației, practici ca horoscopul, numerologia sau alte forme de spiritualitate alternative, care servesc ca un substitut modern pentru religiozitate.
Studiul subliniază de asemenea corelația dintre nivelul de educație și deschiderea spre gândirea științifică. Cei cu studii mai puțin avansate au tendința de a accepta mai ușor explicații spirituale sau teorii conspiraționiste, evidențiind necesitatea de a aborda efectele acestor credințe asupra societății.
Alocarea de resurse către întreținerea acestor credințe pare să fie o reacție compensatorie pentru insecuritatea socio-economică. În absența unor repere instituționale stabile, cei afectați de instabilitate pot căuta explicații metafizice pentru a oferi sens evenimentelor imprevizibile din viața lor. Acest comportament îi face vulnerabili la informații distorsionate, care pot avea consecințe negative, inclusiv în privința sănătății publice.
Studiul a început să evidențieze rezultatele privind superstițiile în rândul românilor. De exemplu, 17.6% dintre respondenți s-au declarat cu siguranță superstițioși, iar 41.6% au recunoscut că au experimentat momente în care o superstiție s-a adeverit. Interesant, se observă o legătură între credințele superstițioase și grupuri demografice specifice, cum ar fi votanții PSD și AUR, bărbații, locuitorii din medii rurale și cei cu educație primară.
Pe de altă parte, 75.3% dintre respondenți au declarat că norocul joacă un rol important în viața lor, iar 24.2% consideră că superstițiile pot influența acest noroc. Aceste credințe sunt frapante, evidențiind un fenomen complex între tradiție și modernitate, între rațiune și credință, caracteristic societății românești contemporane.
Remarcabil este faptul că, în privința medicinii alternative versus medicina modernă, 64.8% dintre respondenți consideră medicina modernă mai eficientă. Totuși, percepția asupra energiilor invizibile și a capacităților speciale rămâne variabilă, cu un sprijin semnificativ pentru aceste credințe în rândul anumitor votanți și grupuri demografice.
Evenimentul integral poate fi urmărit live și este un exemplu clar al interesului continuu al societății românești în explorarea unui aspect fascinant al culturii și tradițiilor locale.
