Administratorii fondurilor de pensii private din România, organizați prin intermediul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR), contestă recent adoptata lege a pensiilor private, care prevede că participanții pot retrage doar un maximum de 30% din sumele acumulate la momentul pensionării. Această nouă reglementare a stârnit un val de controverse, iar APAPR a decis să acționeze pe cale legală, depunând un memoriu „amicus curiae” la Curtea Constituțională (CCR). În acest memoriu, asociatia argumentează că legea respectă principii constituționale esențiale și că nu afectează în mod nejustificat drepturile de proprietate ale participanților.
Potrivit APAPR, reglementările legislative recente sunt o evoluție naturală a sistemului de pensii private, care trebuie să îndeplinească scopuri legitime, cum ar fi protecția socială și menținerea stabilității financiare. Aceasta sugerează că măsurile luate sunt menite să asigure sustenabilitatea pe termen lung a pensiilor private, o componentă esențială a sistemului de asigurări sociale. Asociatia susține că, deși există limitări în ceea ce privește retragerea fondurilor, acestea sunt justificate prin nevoia de a proteja bunăstarea financiară a participanților în perioada pensionării.
Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR, evidențiind îngrijorările legate de compatibilitatea noii legi cu dreptul la proprietate privată. Judecătorii din această instanță au subliniat faptul că participanții la fondurile de pensii private sunt considerați proprietari exclusivi ai activelor acumulate în conturile lor. În acest context, este subliniată necesitatea ca orice intervenție din partea statului să fie bine fundamentată, justificată în mod clar și proporțională, evitând astfel posibile abuzuri.
Controversa generată de această lege evidențiază tensiunea dintre reglementările statului și drepturile individuale ale cetățenilor. O parte dintre experți consideră că limitările impuse de noua legislație ar putea afecta negativ încrederea contribuabililor în sistemul de pensii private, ceea ce ar putea descuraja economisirea pe termen lung.
APAPR avertizează că măsurile limitative ar putea, de asemenea, să încurajeze o abordare mai conservatoare în gestionarea fondurilor de pensii, afectând astfel randamentele investitorilor și, implicit, viitorul financiar al pensionarilor. Aceasta întrucât un acces limitat la fonduri ar putea descuraja contribuțiile suplimentare și ar putea afecta generalizarea acestui tip de pensii.
În concluzie, disputa privind legalitatea noii legi a pensiilor private subliniază complexitatea interacțiunii dintre reglementările guvernamentale și drepturile fundamentale ale cetățenilor. Rămâne de văzut cum va reacționa Curtea Constituțională la argumentele prezentate de AMAPR și dacă va solicita modificări pentru a asigura un echilibru între protecția socială și respectarea dreptului de proprietate. Această decizie ar putea avea implicații semnificative pentru viitorul sistemului de pensii private din România.
