Fluxurile de gaze din România au început să se orienteze tot mai mult spre est, îndreptându-se către Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o scădere a tranzitului către Ungaria. Conform celor mai recente date oferite de Transgaz, România exportă direct 5,4 milioane de metri cubi de gaze către Moldova și 1,1 milioane de metri cubi către Ucraina, ceea ce aduce totalul exporturilor către est la 6,5 milioane de metri cubi. Această schimbare se aliniază cu tendințe mai largi observate în regiune, în special în contextul presiunilor internaționale exercitate asupra Ungariei de a reduce importurile de gaz rusesc, ceea ce a dus la o scădere a tranzitului către această țară, ajungând la doar 5,9 milioane de metri cubi.
Republica Moldova depinde complet de România pentru satisfacerea necesarului său de gaze, ceea ce subliniază importanța strategică a relației dintre cele două țări. În plus, România a început tranzitul de gaze către Ucraina prin ruta Negru Vodă-Isaccea, o inițiativă ce face parte din Coridorul Vertical Nord-Sud, un proiect susținut de Statele Unite și Uniunea Europeană. Această rută oferă o alternativă la gazul rusesc, dar utilizarea ei se află sub umbrela unor provocări semnificative, cum ar fi costurile mari asociate cu gazul natural lichefiat (GNL) și incertitudinile legate de siguranța transportului.
România joacă un rol vital în mai multe coridoare de gaze, printre care se numără Coridorul Vertical, coridorul Transbalcanic și BRUA, ce include și Bulgaria. Această diversificare a traseelor de transport este esențială pentru creșterea securității energetice a regiunii, oferind opțiuni mai multe pentru statele europene. Totuși, pe lângă aceste inițiative internaționale, România își menține o producție constantă de gaze naturale, estimată la aproximativ 24 milioane de metri cubi pe zi.
În prezent, extracția din depozitele de gaze a început să contribuie semnificativ la satisfacerea cerințelor interne de consum, diminuând astfel dependența de importuri. Acest aspect devine din ce în ce mai important în contextul formării unei piețe energetice regionale mai stabilă și mai rezilientă.
Pe termen lung, România este într-o continuă evaluare a potențialului său de a deveni un hub energetic regional. Conexiunile dezvoltate spre est și sud sunt esențiale nu doar pentru asigurarea propriei securități energetice, dar și pentru sprijinirea țărilor vecine. Într-un climat geopolitic schimbător, România își reafirmă angajamentul de a sprijini piețele energetice din jur, căutând totodată soluții pentru a face față provocărilor legate de costurile gazelor și de siguranța rutelor de transport.
Astfel, perspectivele viitoare pentru sectorul gazier din România sunt strâns legate de colaborările internaționale și de eforturile de diversificare a surselor de energie. Aceste inițiative nu doar că îmbunătățesc poziția României pe harta energetică europeană, dar contribuie și la stabilizarea economiilor din regiune.
