În timpul unei călătorii cu Air Force One, fostul președinte Donald Trump a avut o reacție controversată față de jurnalista Catherine Lucey. În timpul interacțiunii, Trump a întrerupt-o pe aceasta cu un comentariu jignitor, cerându-i să tacă, gest care a stârnit reacții negative din partea opiniei publice. Acest incident a fost o continuare a unui comportament pe care Trump l-a avut anterior față de jurnaliști, care adesea s-a încheiat cu atacuri la adresa acestora și acuzații de „fake news”.
La scurt timp după acest incident, Trump a continuat să se concentreze pe mass-media, numind-o pe Mary Bruce, reporter de la ABC News, „o persoană oribilă”. Aceasta a avut curajul să ridice întrebări referitoare la posibile conflicte de interese legate de afacerile familiei Trump, un subiect de mare interes și îngrijorare pentru mulți observatori. Această abordare a fost caracteristică pentru stilul lui Trump, care a considerat întotdeauna că mass-media joacă un rol important în percepția publicului despre el și administrația sa.
În mod paradoxal, în timp ce se apăra pe sine, Trump a ales să-l susțină pe prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman în legătură cu asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Aceasta a fost o mișcare controversată, având în vedere circumstanțele tragice ale cazului și criticile la care a fost supusă Arabia Saudită pentru implicarea în acest act. Trump a sugerat că legăturile economice dintre Statele Unite și Arabia Saudită sunt prioritare, ignorând, aparent, apelurile de transparență și justiție care proveneau din partea opiniei publice și a unor lideri internaționali.
Această dinamică a dus la o tensiune și mai mare între Trump și presa de știri, în special în contextul în care el a amenințat ABC News că ar trebui să-și piardă licența de difuzare din cauza informațiilor pe care le-a considerat false. Această amenințare a fost interpretată de mulți ca un atac asupra libertății presei. Trump a avut o relație conflictuală cu jurnaliștii pe tot parcursul mandatului său, adesea numind știri desfășurate pe teme care nu îi conveneau drept „fake news”.
În concluzie, aceste incidente ilustrează nu doar stilul personal al lui Trump, ci și amplificarea tensiunilor între puterea politică și mass-media în epoca contemporană. Atitudinea sa față de jurnaliști și față de întrebările legate de transparență a creat un climat de neîncredere și adversitate, care continuă să influențeze peisajul politic și mediatic din Statele Unite. Această interacțiune a subliniat complexitatea relației dintre liderii politici și mass-media, evidențiind importanța unei prese libere într-o democrație sănătoasă.
