Președintele Nicușor Dan a ridicat o preocupare semnificativă, sesizând Curtea Constituțională cu privire la legea care instituie un nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile. Această inițiativă legislativă permite păstrarea datelor medicale și personale ale cetățenilor, inclusiv diagnosticele și istoricul medical, pe o perioadă de-a lungul întregii vieți, plus 180 de zile suplimentare după deces. Nicușor Dan argumentează că această practică reprezintă o „ingerință disproporționată” în viața privată a indivizilor, contrar articolului 26 din Constituție, care garantează dreptul la respectarea vieții private.
În contextul în care statul preia responsabilitatea gestionării acestor date sensibile, Nicușor Dan subliniază necesitatea unor reguli clare și a unor garanții împotriva abuzurilor. Este esențial ca aceste reglementări să protejeze nu doar informațiile personale, ci și demnitatea umană. În opinia sa, integrarea aplicațiilor digitale în domeniul sănătății este fundamentala pentru prevenirea bolilor transmisibile, dar aceste interacțiuni cu datele personale trebuie să se deruleze într-un cadru care respecte limitele impuse de Constituție.
Criticile formulate de Nicușor Dan se îndreaptă și spre caracterul vag al terminologiei folosite în legea contestată. El evidențiază că, pentru o gestionare transparentă a informațiilor, este crucial să existe o distincție clară între cei care raportează datele și cei care au acces la acestea. Această distincție este vitală pentru a evita confuziile și posibilele abuzuri. În absența unor reglementări stricte, există riscul ca aceste date să fie utilizate fără consimțământul explicit al persoanelor vizate, amplificând astfel temerile legate de intimitatea și securitatea datelor personale.
Această sesizare aduce în prim-plan o dilemă importantă: cum poate statul să protejeze sănătatea publică și, în același timp, să respecte drepturile fundamentale ale individului? Nicușor Dan susține că stocarea acestor date ar trebui să fie însoțită de opțiunea de ștergere, oferind cetățenilor control asupra informațiilor lor personale. Acest aspect al controlului este esențial, deoarece conferă individului puterea de a decide ce informații sunt păstrate și cine are acces la acestea.
Legislația în domeniul sănătății se află într-o continuă evoluție, iar nevoia de a adapta regulile la progresele tehnologice și la realitățile sociale de astăzi este o provocare constantă. Totuși, președintele Dan subliniază că, fără o bază legală solidă și un cadru de protecție eficient, implementarea acestor inițiative poate genera mai multe probleme decât soluții, afectând încrederea cetățenilor în sistemul de sănătate publică. În concluzie, cererea sa către Curtea Constituțională vizează nu doar protecția vieții private, ci și consolidarea încrederii între cetățeni și autorități în ceea ce privește gestionarea datelor personale.
