Alexandru Rogobete a exprimat îngrijorări serioase cu privire la registrul de sănătate, considerându-l o „ingerință disproporționată” în viața privată a indivizilor. Din perspectiva sa, acest registru contravine articolului 26 din Constituția României, care garantează dreptul la respectarea vieții private. Rogobete a remarcat că, spre deosebire de dosarul electronic de sănătate, acest registru are un impact mult mai extins, deoarece permite accesul la informații medicale nu doar pentru personalul medical, ci și pentru diverse instituții, ceea ce ridică numeroase semne de întrebare privind confidențialitatea și protecția datelor personale.
Această problemă a fost amplificată de comentariile lui Nicușor Dan, care a subliniat următoarea chestiune importantă: păstrarea datelor medicale pe termen lung fără posibilitatea de a solicita ștergerea lor reprezintă o încălcare a dreptului la viață privată. Aceasta este o preocupare esențială, întrucât pacienții ar trebui să aibă control asupra informațiilor lor personale și să poată decide ce informații să rămână disponibile și pentru cât timp. În absența unor măsuri adecvate, riscul de abuzuri devine semnificativ, iar intimitatea pacienților poate fi compromisă.
Rogobete și Dan au subliniat că este esențial să existe reglementări clare și bine definite pentru gestionarea datelor sensibile. Aceste reglementări ar trebui să asigure nu doar protecția informațiilor personale, ci și stabilirea unor limite stricte privind accesul și utilizarea acestora. De asemenea, este important ca pacienții să fie informați și să își dea consimțământul în mod explicit înainte ca informațiile lor să fie accesibile instituțiilor sau altor entități.
Problema gestionării datelor sensibile este una complexă și necesită o abordare atentă și responsabilă. În contextul în care tehnologia avansează rapid și sistemele de sănătate devin din ce în ce mai integrate digital, este de datoria autorităților să creeze un cadru legislativ care să răspundă la aceste provocări. Este esențial ca legislația să țină pasul cu inovațiile tehnologice și să protejeze drepturile cetățenilor, asigurându-se că datele personale sunt folosite în mod etic și responsabil.
În concluzie, preocupările exprimate de Alexandru Rogobete și Nicușor Dan evidențiază necesitatea stringentă de a găsi un echilibru între inovația în domeniul sănătății și protecția vieții private. O abordare bine fundamentată, care să integreze reglementări clare, este esențială pentru a garanta că drepturile pacienților sunt respectate, iar datele lor personale sunt protejate în mod adecvat. Aceasta nu este doar o chestiune de conformitate legală, ci și de respect pentru demnitatea umană, care ar trebui să fie prioritară în orice sistem de sănătate.
