Europarlamentara Diana Șoșoacă, lidera formațiunii S.O.S. România, a declarat recent că a avut o discuție directă cu reprezentanți ai guvernului Venezuelei, punând în discuție similaritățile între înlăturarea președintelui Nicolás Maduro și revoluția din decembrie 1989 din România. Într-un mesaj postat pe Facebook, Șoșoacă a subliniat că atât evenimentele din Venezuela, cât și cele din România au fost influențate de puteri externe, evidențiind faptul că Venezuela, cu cele mai mari rezerve de petrol din lume, este un obiectiv strategic pentru marile puteri globale.
În viziunea sa, acțiunile externe îndreptate împotriva Venezuelei sunt o încălcare flagrantă a dreptului internațional, ceea ce face ca situația să fie cu atât mai alarmantă. Șoșoacă argumentează că este esențial să protejăm suveranitatea națională și să fim conștienți de influențele externe care pot destabiliza statele suverane, fie că este vorba de Venezuela sau de România.
Pe de altă parte, partidul AUR a înaintat o propunere pentru ca anul 2026 să fie declarat „Anul Americii în România”. Această inițiativă subliniază importanța relației dintre România și Statele Unite, pe care AUR o consideră crucială pentru menținerea suveranității naționale. Partidul consideră că politica lui Donald Trump a avut un impact pozitiv asupra democrației globale, argumentând că, prin întărirea relațiilor cu SUA, România poate beneficia de pe urma stabilității politice și economice.
În contrast, reacțiile oficialilor români cu privire la situația din Venezuela au fost variate. Ministrul de externe al României a exprimat un punct de vedere favorabil asupra intervenției americane în Venezuela, subliniind că aceasta ar avea potențialul de a contribui la restabilirea ordinii democratice în țară. De asemenea, președintele Nicușor Dan a preferat să nu comenteze public despre soarta lui Maduro și despre evoluțiile politice din Venezuela.
Premierul Ilie Bolojan a adoptat o poziție mai rezervată, afirmând că România nu recunoaște actuala conducere a Venezuelei și că va respecta poziția Uniunii Europene față de acest subiect. Aceasta arată faptul că România, ca membru al UE, urmează o politică care susține democrația și drepturile omului, dar care poate intra în conflict cu percepțiile și viziunile interne ale unor partide precum AUR sau S.O.S. România.
În concluzie, subiectul Venezuelei a devenit un teren fertil pentru dezbateri politice în România, evidențiind divergențele de opinie susținute de liderii politici. De la aprecieri despre intervenții externe la solicitări pentru consolidarea relațiilor cu SUA, discuțiile demonstrează complexitatea și sensibilitatea problemei internaționale. Aceste poziții vor continua să fie monitorizate atât la nivel național, cât și internațional, pe măsură ce evenimentele din Venezuela evoluează.
