Pe 9 februarie 2026, un proces civil a fost inițiat în Los Angeles, California, avându-i în centrul atenției pe giganții tehnologici Meta și Google. Aceste companii sunt acuzate de crearea intenționată a unei dependențe în rândul copiilor și adolescenților care utilizează platformele lor de socializare. Plângerea a fost depusă de o tânără de 20 de ani, Kaley G.M., care susține că a experimentat dependența de rețele sociale începând din copilărie, ceea ce a dus la probleme mentale severe, inclusiv depresie, anxietate și o scădere semnificativă a stimei de sine.
Avocatul reclamantei, Mark Lanier, susține că platformele sociale nu generează dependența din întâmplare, ci, dimpotrivă, este o strategie deliberată, având în vedere că menținerea utilizatorilor atrași de conținutul acestora se traduce într-un profit considerabil pentru companii. Astfel, reclamarea în instanță pune în discuție dacă aceste companii sunt responsabile pentru efectele negative pe care le au asupra utilizatorilor lor, în special asupra celor tineri, care sunt considerati mai vulnerabili.
Pe de altă parte, avocații Meta contestă aceste acuzații, argumentând că problemele de sănătate mintală ale tinerei Kaley nu sunt rezultatul utilizării rețelelor sociale, ci mai degrabă rezultatul unor experiențe familiale traumatizante. Aceștia subliniază că, deși rețelele sociale pot contribui la unele dificultăți, ele nu sunt singurii factori care influențează starea psihică a utilizatorilor. Această apărare sugerează că responsabilitatea pentru sănătatea mentală a unei persoane ar trebui să fie împărțită și că rețelele sociale nu pot fi considerate răspunzătoare pentru toate problemele cu care se confruntă tinerii.
Implicarea unor companii de talia Meta și Google intră într-un context mai larg de preocupări legate de efectele platformelor de social media asupra sănătății mentale a utilizatorilor. De-a lungul anilor, au existat numeroase studii care au investigat impactul rețelelor sociale asupra bunăstării psihice, cu rezultate care sugerează că o utilizare excesivă poate conduce la probleme precum izolare socială, depresie și anxietate, în special în rândul adolescenților.
Procesele de acest tip sunt încă rare, iar cazul Kaley G.M. ar putea deveni un precedent important în stabilirea responsabilității operatorilor de social media pentru efectele adverse pe care le pot avea asupra utilizatorilor. Atrași de natura profitabilă a platformelor, dezvoltatorii pot fi tentați să ignore consecințele negative în favoarea acumulării de utilizatori și a profitului.
Astfel, rezultatul acestui proces ar putea duce la o reevaluare a modului în care companiile de social media își structurează platformele și modul în care interacționează cu utilizatorii lor, în special cu cei vulnerabili. În final, acest caz are potențialul de a schimba fața responsabilității civile în domeniul tehnologiei și de a deschide calea către o mai mare conștientizare și protecție a sănătății mintale a tinerilor în fața impactului rețelelor sociale.
