Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor, a reacționat ferm la afirmațiile premierului Ilie Bolojan, care susține că realizarea unei corecții bugetare necesită o contracție economică. Cîțu contestă această viziune, aducând în discuție cazul României din anul 2021, când deficitul bugetar a fost diminuat de la 9,6% la 6,7%, în timp ce economia a înregistrat o creștere remarcabilă de 6%. Această contracție a deficitului s-a realizat fără a crește impozitele, fiind implementate măsuri economice liberale, susține Cîțu.
Argumentul principal pe care îl aduce Cîțu este că este posibilă ajustarea deficitului bugetar fără ca acest lucru să aibă un impact negativ asupra economiei. El subliniază că succesul din 2021 demonstrează că prin aplicarea unor politici fiscale corecte și a unor măsuri adecvate, România poate menține o traiectorie de creștere economică și, în același timp, poate reduce deficitul. Cîțu consideră că propunerile lui Bolojan ar putea conduce la o abordare eronată, în care se prioritizează austeritatea în detrimentul dezvoltării economice.
Cîțu avertizează că, dacă perspectiva premierului Bolojan este corectă, România ar putea să se confrunte cu riscuri severe în 2026, având în vedere că deficitul ar trebui să scadă cu 16 miliarde lei. Această estimare sugerează că strategia pe termen lung a guvernului actual nu este sustenabilă. De asemenea, Cîțu face o comparație relevantă cu anul 2025, când o majorare a impozitelor pentru a corecta deficitul cu 6 miliarde lei ar fi avut un impact devastator asupra consumului. Această analogie subliniază ideea că măsurile de austeritate nu sunt întotdeauna soluția optimă și că ele pot avea efecte secundare grave asupra întregii economii.
Pe scurt, Cîțu concluzionează că există metode de a reduce deficitul bugetar fără a afecta negativ economia, dar asta presupune aplicarea unor politici fiscale corecte și bine fundamentate. El îndeamnă la o abordare mai echilibrată, care să încurajeze creșterea economică și să gestioneze deficitele prin inovație în politici fiscale, nu prin austeritate drastică.
În acest context, este evident că discuția în jurul bugetului României și a direcției economice pe termen lung va continua să fie un subiect de intens dezbatere. Cîțu propune că abordările liberale și o politică fiscală adecvată sunt cheia pentru evitarea unui colaps economic, având în vedere validitatea experienței din 2021. Astfel, este esențial ca decidenții să colaboreze și să găsească soluții viabile, care să asigure atăt un deficit controlat, cât și o economie sănătoasă pentru viitor.
