Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, miercuri, menținerea arestului preventiv pentru mercenarul Horațiu Potra. Decizia este una definitivă și survenită în urma respingerii contestației sale, precum și a celor formulate de fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra. Cei trei au fost reținuți în noiembrie 2024, fiind acuzați de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
În procesul acestora, reține atenția faptul că Potra a fost adus în România din Dubai în noiembrie 2025, context în care procurorii au întocmit un rechizitoriu detaliat. Acest document menționează că Horațiu Potra, împreună cu alți 21 de acuzați, printre care se află și fostul candidat la președinție Călin Georgescu, au fost implicați într-un plan de destabilizare a țării.
Conform anchetei, Potra a avut un rol central în organizarea unui grup paramilitar, grup care se pregătea să desfășoare acțiuni violente în timpul protestelor. Această activitate a fost considerată o amenințare gravă la adresa securității naționale și a ordinii constituționale a României. Anchetatorii au evidențiat că planurile acestora vizau nu doar destabilizarea statului, ci și subminarea unor valori sociale fundamentale.
Pe parcursul procedurilor legale, instanțele au reținut că acțiunile lui Potra și ale complicilor săi ar fi putut genera nu doar daune materiale, ci și pierderi de vieți omenești, subliniind astfel gravitatea acuzațiilor. De asemenea, ancheta a relevat detalii despre modul în care grupul său paramilitar urma să acționeze, sugerând o structură organizată, care ar fi putut să execute planurile de destabilizare.
Arestul preventiv al lui Horațiu Potra este o măsură cu scopul de a proteja siguranța publică, având în vedere riscurile pe care le reprezintă activitățile de acest fel. În contrast, Dorian și Alexandru Potra au fost plasați în arest la domiciliu, ceea ce sugerează o evaluare diferită a rolului și implicării lor în activitățile ilicite.
Deciziile instanței subliniază seriositatea situației și nevoia de a menține ordinea în societate. Cazul a atras atenția nu doar în România, ci și la nivel internațional, generând îngrijorări legate de extremele politice și de posibila influență a mercenarilor în cadrul unor mișcări de protest.
Acest episod complex din viața judiciară a României ridică, de asemenea, întrebări despre eficiența autorităților în combaterea activităților de subminare a ordinii constituționale. Este crucial ca măsurile luate să fie asigurate printr-o strategie coerentă și prin colaborarea instituțiilor de securitate pentru a preveni astfel de amenințări în viitor. Prin urmare, procesul continuă să capteze atenția publicului, având implicații profunde asupra stabilității naționale și a democrației.
