Kazahstanul a anunțat organizarea unui referendum pe 15 martie, având ca scop adoptarea unei noi constituții. Aceasta ar putea permite președintelui Kasîm-Jomart Tokaiev să continue să conducă țara și după 2029, anul în care mandatul său actual expiră. Proiectul de constituție propus include modificări semnificative, cum ar fi înlocuirea sistemului bicameral de legislație cu un sistem unicameral, reducerea numărului de parlamentari și restabilirea funcției de vicepreședinte, care a fost abrogată în 1996.
Președintele Tokaiev, care a preluat conducerea în 2019, a fost inițial limitat de o lege care stipulează un mandat de șapte ani, însă noile modificări ale constituției ar putea deschide calea pentru o nouă candidatură. Aceste măsuri vin într-un moment delicate pentru Kazahstan, care se confruntă cu o creștere a taxelor și a inflației. În plus, sectorul petrolier, un element esențial pentru economia națională, a fost serios afectat, influențând modul în care țara se raportează la economia globală.
Contextele interne de instabilitate au fost accentuate de turbulențele din 2022, când Tokaiev a reușit să-și întărească autoritatea, înlăturându-l pe fostul președinte Nursultan Nazarbaiev de la influența politică. Nazarbaiev, care a condus Kazahstanul timp de aproape trei decenii, a lăsat o moștenire complexă, iar schimbările actuale reflectă o dorință de modernizare și de adaptare la noile realități geopolitice.
Kazahstan este o economiei proeminentă în Asia Centrală, având resurse naturale bogate și o poziție strategică între Rusia și China. În pofida provocărilor interne, Tokaiev a demonstrat abilitatea de a menține relații strânse cu mari puteri, cum ar fi Occidentul, China și Rusia. Aceste relații sunt esențiale, întrucât influențează nu doar stabilitatea economică, ci și securitatea națională a țării.
Modificările constitutionale propuse sugerează o formă de concentrare a puterii, întrebându-se dacă Tokaiev va putea să-și mențină autoritatea și să implementeze reforme care să răspundă așteptărilor populației. Tensiunile sociale au crescut, iar spectrul protestelor persistă, deoarece oamenii caută soluții la problemele economice cu care se confruntă. Discuțiile despre viitorul constituțional al Kazahstanului sunt un subiect fierbinte, iar succesul referendumului va depinde de modul în care se vor adresa aceste neliniști.
Pe scurt, referendumului din martie îi este rezervat un rol crucial în viitorul politic al Kazahstanului, fiind o oportunitate pentru președinte de a-și consolida puterea, dar și un test pentru angajamentul său față de democrație și transparență. Astfel, rezultatul acestui vot va avea implicații semnificative, nu doar pentru Tokaiev, ci și pentru întreaga națiune, în contextul unei lumi în continuă schimbare.
