Marcel Ciolacu, fost premier al Partidului Social Democrat (PSD), a adus acuzații grave asupra Institutului Național de Statistică (INS), susținând că datele economice pentru anul 2024 au fost manipulate. Ciolacu afirmă că INS a revizuit cifrele pentru a transforma o posibilă creștere economică în recesiune, având ca scop diminuarea impactului negativ al situației economice sub mandatul actualului premier, Ilie Bolojan. Conform rapoartelor recente ale INS, România a intrat în recesiune tehnică în 2024, înregistrând o contracție de 0,4% în primele două trimestre, în contrast cu datele anterioare care sugerau o expansiune economică.
În acest context, Ciolacu a descris revizuirea datelor ca o „manipulare grosolană,” acuzând guvernarea actuală că încearcă să ascundă eșecurile în gestionarea economiei. El subliniază că, în loc să recunoască problemele cu care se confruntă economia românească, actualii lideri politici preferă să distorsioneze realitatea, ceea ce poate avea efecte devastatoare asupra încrederii populației și investitorilor. Acuzarea de manipulare a datelor statistice este, conform lui Ciolacu, o încercare de a masca adevărata stare a economiei românești după un mandat guvernamental marcat de critici și insatisfacție.
Pe de altă parte, Ilie Bolojan a recunoscut existența recesiunii, dar a încercat să își clarifice poziția, afirmând că această situație reprezintă un proces necesar de tranziție. Bolojan a explicat că în anul 2024, cheltuielile guvernamentale au fost orientate mai mult spre consum curent decât spre dezvoltarea infrastructurii economice, sugerând că acest lucru a dus la apariția unor dezechilibre economice. El consideră că, în ciuda circumstanțelor actuale, România este pe calea corectă către o economie mai robustă, capabilă să facă față provocărilor viitoare.
Aceste divergențe între Ciolacu și Bolojan reflectă nu doar o luptă politică, ci și o discuție mai amplă despre direcția economică a țării. Fiecare dintre cei doi politicieni își prezintă argumentele ca o modalitate de a susține legitimitatea mandatului lor și de a răspunde criticilor venite din partea opoziției. Ciolacu continuă să critice actuala guvernare pentru lipsa de viziune în ceea ce privește gestionarea resurselor economice, în timp ce Bolojan se apără afirmând că măsurile luate sunt de natură temporară și că, pe termen lung, vor duce la rezultate pozitive.
Pe fundalul acestor dispute, este evident că România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar continua schimbare a datelor statistice stârnește neliniște printre cetățeni. În acest climat tulbure, cetățenii așteaptă de la liderii lor soluții concrete și transparență în gestionarea economiei, aspecte esențiale pentru redobândirea încrederii în instituțiile statului. Astfel, dezbaterile dintre Ciolacu și Bolojan subliniază nevoia de a găsi un consens și de a aborda cu seriozitate provocările economice cu care se confruntă România.
