La Conferința de Securitate de la München, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a ridicat o serie de preocupări grave cu privire la atacurile repetate ale Rusiei asupra Ucrainei, indicând că aceste atacuri au avut ca țintă în mod special misiunea diplomatică a Azerbaidjanului din Kiev. Aliyev a subliniat că, în perioada recentă, ambasada Azerbaidjanului a fost lovită de trei ori, evidențiind astfel o intensificare a ostilității rusești.
La început, Aliyev a considerat atacul inițial ca fiind un incident accidental. Cu toate acestea, două atacuri ulterioare au demonstrat o intenție clară și deliberată de a viza structurile diplomatice azere, ceea ce a amplificat îngrijorarea și indignarea autorităților de la Baku. Acest lucru subliniază o tendință alarmantă în abordarea Rusiei față de misiunile diplomatice străine, mai ales în contextul tensiunilor internaționale crescânde.
Pe lângă atacurile asupra ambasadei, președintele Aliyev a menționat și pagubele aduse infrastructurii energetice a Azerbaidjanului, în special a instalațiilor operate de Compania Națională de Petrol a Azerbaidjanului (SOCAR), care au fost afectate de bombardamentele rusești. Aceasta nu doar că subliniază impactul militar al conflictului, ci și implicațiile economice, având în vedere că Azerbaidjanul este un exportator major de energie în regiune.
Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a reacționat prompt, convocând ambasadorul rus pentru a exprima oficial protestul față de aceste atacuri, precum și pentru a transmite note diplomatice în care condamna acțiunile Rusiei. Această reacție nu este surprinzătoare, având în vedere istoricul tensiunilor dintre cele două țări și poziția strategică a Azerbaidjanului în această parte a lumii.
În contrast cu acuzațiile Azerbaidjanului, Rusia a negat orice intenție de a viza misiunile diplomatice azere. Autoritățile ruse au atribuit daunele produse ambasadei unor defecțiuni ale sistemelor de apărare aeriană ucrainene, încercând să minimalizeze responsabilitatea pentru aceste atacuri. De asemenea, după al treilea incident, Ministerul rus de Externe a exprimat regret față de daunele cauzate ambasadei, însă acest lucru nu a redus tensiunile dintre cele două țări.
În concluzie, situația creată de atacurile Rusiei asupra Ucrainei și, în particular, asupra misiunii diplomatice a Azerbaidjanului, este un semnal alarmant despre destabilizarea regiunii și despre riscurile la care sunt expuse misiunile diplomatice în tumultul actual al politicii internaționale. Președintele Aliyev, prin declarațiile sale, a reușit să atragă atenția asupra acestor provocări și asupra necesității unei reacții internaționale coordonate, pentru a proteja nu doar interesele Azerbaidjanului, ci și principiile fundamentale ale dreptului internațional.
