Din ce în ce mai multe comune din România se confruntă cu dificultăți financiare semnificative, întrucât veniturile proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile curente ale administrațiilor locale. Fără o bază economică solidă și fără suficiente încasări din taxe și impozite locale, aceste comunități devin din ce în ce mai dependente de fondurile de la bugetul de stat pentru a funcționa. În absența acestor transferuri, multe primării ar întâmpina probleme chiar și în ceea ce privește plata salariilor sau asigurarea serviciilor publice esențiale.
Un caz exemplificativ este comuna Certeju de Sus din județul Hunedoara, care se confruntă cu un dezechilibru persistent între venituri și cheltuieli de ani buni. Localitatea, cu aproximativ 2.800 de locuitori, a beneficiat în ultimii șase ani de peste 16 milioane de lei de la Guvern pentru a acoperi cheltuielile curente. O parte semnificativă a bugetului anual este alocată salariilor din administrația locală, în timp ce veniturile proprii rămân considerabil mai mici, provocând un deficit constant.
Situația financiară s-a deteriorat în timp. Comuna se află printre cele cu datorii semnificative, acumulând restanțe de peste 8 milioane de lei. Estimările pentru anul 2026 sugerează cheltuieli de aproximativ 6,9 milioane de lei, în timp ce veniturile proprii sunt prognozate la circa 4,2 milioane. Această diferență substanțială arată că dependența de sprijinul guvernamental va continua și în anii următori, fiind anticipat un deficit semnificativ și pentru 2027.
Problemele financiare nu sunt unice. Alte comune din județul Hunedoara se confruntă cu dificultăți similare. De exemplu, comuna Bătrâna funcționează cu un aparat administrativ redus, dar veniturile sunt insuficiente. Bugetul anual este dezechilibrat, iar o parte considerabilă este dedicată salariilor, sporind astfel deficitul bugetar.
Această situație reflectă o problemă mai largă la nivel național. Multe comune mici dispun de o bază economică limitată și oportunități reduse de dezvoltare, ceea ce îngreunează generarea de venituri proprii substanțiale. În aceste condiții, transferurile de la bugetul central devin esențiale pentru funcționarea administrațiilor locale. Totuși, dependența constantă de aceste fonduri aduce în discuție viabilitatea financiară a acestor comunități și eficiența aparatului administrativ.
Experții consideră că soluțiile pe termen lung ar putea implica stimularea dezvoltării economice locale, atragerea de investiții și optimizarea cheltuielilor publice. Fără aceste măsuri, multe comune riscă să rămână dependente de sprijinul financiar guvernamental, ceea ce poate restrânge autonomia locală și capacitatea de dezvoltare durabilă.
