Premierul Ilie Bolojan a clarificat recentele discuții privind norma de hrană, afirmând că acestea au fost doar speculații teoretice și că nu există intenția de a reduce alocațiile destinate acestui domeniu. În cadrul unei conferințe de presă, Bolojan a subliniat că discuțiile s-au concentrat asupra unor măsuri de optimizare a cheltuielilor cu personalul, care ar putea conduce la o reducere de 10% a acestor cheltuieli. Acest proces va implica un audit extins, având ca scop evaluarea și ajustarea salariilor în administrația locală și centrală.
Premierul a menționat că tăierile financiare vor fi direcționate către acele sectoare unde personalul este considerat supradimensionat. Bolojan a asigurat că unitățile care au o structură echilibrată nu vor fi afectate, lăsând să se înțeleagă că intențiile administrației centrale sunt de a păstra eficiența și funcționalitatea acestor instituții. Aceasta abordare este parte a unei strategii mai largi de reorganizare și eficientizare a cheltuielilor publice.
Pe de altă parte, ministrul Apărării, Radu Miruță, a avut o reacție distinctă față de propunerile discutate de premier. El a subliniat importanța normei de hrană pentru personalul militar, caracterizând-o ca o măsură istorică ce își are originile în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Miruță a respins categoric ideea eliminării acestei norme, argumentând că aceasta este esențială pentru bunăstarea militarilor.
În cadrul apelului său, Miruță a declarat că reducerea cheltuielilor poate fi realizată, dar nu prin afectarea veniturilor militarilor. Acesta a subliniat că ministerul său poate identifica alte surse de economisire, fără a compromite drepturile și condițiile salariale ale celor care servesc țara. Această poziție a generat discuții ample în rândul angajaților din domeniul apărării, care se tem de posibilele efecte negative asupra veniturilor lor.
Astfel, cele două poziții contrastante ale lui Bolojan și Miruță reflectă o tensiune existentă între nevoile de reducere a cheltuielilor publice și obligațiile față de personalul din sectoare esențiale precum apărarea. Discuțiile au evidențiat și complexitatea gestionării bugetului public, în special în contextul actual, unde fiecare decizie poate avea implicații de amploare asupra susținerii sociale și morale a angajaților statului.
De asemenea, este de remarcat că aceste discuții au loc pe fondul unor constrângeri financiare mai largi, în care guvernul caută soluții pentru a menține echilibrul bugetar fără a compromite servicii esențiale. Astfel, se impune o colaborare strânsă între diferitele ministere pentru a găsi soluții viabile care să respecte atât necesitatea de austeritate, cât și drepturile fundamentale ale angajaților.
