În noiembrie 2025, România a înregistrat o datorie publică de 1.121 miliarde lei, ceea ce corespunde aproximativ 60,2% din produsul intern brut (PIB) estimat. Această cifră depășește pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro. Situația economică a țării este îngrijorătoare, având în vedere că, în același timp, dobânzile la creditele externe s-au acumulat, ajungând la peste 50 miliarde lei, echivalente cu aproape 10 miliarde euro. Este important de menționat că această sumă este similară cu cea pe care România a primit-o din partea Uniunii Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Procentul de 2,6% din PIB alocat pentru plata dobânzilor la credite în 2025 reprezintă un record pentru țară, iar dobânda nominală anuală a crescut de 3,5 ori comparativ cu perioada de dinainte de criza provocată de pandemia de Covid-19. Acest context evidențiază o tendință alarmantă în gestionarea finanțelor publice, care necesită o analiză detaliată.
Într-o postare pe rețelele sociale, Alexandru Nazare a subliniat că depășirea pragului de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică nu semnalează neapărat o criză iminentă, ci reflectă o situație mai complexă. El a afirmat că aceasta indică faptul că, în ultimii ani, statul român a cheltuit mai mult decât a reușit să încaseze, iar diferența a fost acoperită prin împrumuturi. Această tendință de a acumula datorii poate avea efecte negative pe termen lung asupra economiei românești.
Creșterea datoriei publice aduce cu sine nu doar responsabilități financiare suplimentare, ci și provocări în ceea ce privește sustenabilitatea economiei. O dublă provocare se conturează: pe de-o parte, țara trebuie să gestioneze aceste datorii și să asigure plata dobânzilor, iar pe de altă parte, este esențial să creeze un mediu economic care să sprijine creșterea și dezvoltarea sustenabilă. Aceasta va necesita reforme structurale și o gestionare eficientă a resurselor.
Un alt aspect care merită menționat este că, pentru a atinge obiectivele de dezvoltare economică, România trebuie să îmbunătățească gradul de atragere a fondurilor europene și să investească în proiecte care să stimuleze creșterea economică. Capacitatea de a utiliza fondurile europene poate fi un factor determinant în reducerea datoriilor și în stabilizarea economiei.
În concluzie, situația economică actuală a României, marcată de o datorie publică în creștere și de dobânzi tot mai mari la credite, necesită o atenție sporită din partea autorităților și o colaborare între diferitele sectoare ale economiei. O gestionare responsabilă a finanțelor publice va fi crucială pentru asigurarea unui viitor economic stabil și sustenabil. Așadar, este esențial ca România să găsească soluții pentru a-și echilibra bugetul și a evita o criză financiară mai profundă.
