Direcția Națională Anticorupție (DNA) este așteptată să prezinte joi raportul său de activitate pentru anul 2025. Prezentarea are loc într-un context complex, influențat de recentele decizii ale Curții Constituționale referitoare la pensionarea magistraților, dar și de reacțiile stârnite de documentarul intitulat „Justiție capturată”. Acest film aduce acuzații grave la adresa șefului DNA, Marius Voineag, ceea ce a amplificat discuțiile despre integritatea și eficiența instituției.
Marius Voineag a acordat un interviu în care a abordat mai multe aspecte relevante pentru activitatea curentă a DNA. Una dintre principalele sale observații a fost legată de dificultățile cu care se confruntă instituțiile de control în a transmite sesizări către DNA. În 2024, au fost înregistrate doar 39 de cazuri, iar numărul acestora a crescut semnificativ în 2025, aproape atingând cifra 80. Această creștere indică, pe de o parte, o îmbunătățire a comunicării între instituții, dar și o sporire a deprinderii de a semnala posibilele acte de corupție.
Voineag a evidențiat, de asemenea, impactul financiar al activității DNA, menționând că valoarea totală a sechestrelor impuse de instituție a atins 330 milioane de lei, sumă care depășește bugetul alocat DNA pentru anul 2024. Această afirmație a fost folosită de Voineag pentru a sublinia că DNA nu este doar o agenție de aplicare a legii, ci și o „organizație profitabilă”. Această redirecționare a fondurilor poate contribui la consolidarea resurselor financiare ale instituției, având potențialul de a îmbunătăți capacitatea sa operațională.
Un alt punct important pe care l-a abordat Voineag se leagă de realizările obținute de DNA în anul anterior. În 2024, DNA a reușit să soluționeze un număr impresionant de 5.443 de dosare, iar rata achitărilor a scăzut, ceea ce sugerează o eficiență crescută în lupta împotriva corupției. Aceste date reflectă nu doar activitatea intensă a instituției, ci și progresul constant în ceea ce privește combaterea fenomenului corupției în România.
Voineag a reiterat angajamentul DNA de a continua să se concentreze nu doar pe identificarea și sancționarea infracțiunilor de corupție, ci și pe recuperarea prejudiciilor cauzate prin aceste acte. Acesta este un obiectiv esențial pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile statului și pentru a demonstra că lupta împotriva corupției este o prioritate națională.
În concluzie, prezentarea raportului de activitate al DNA se anunță a fi un moment important, nu doar pentru instituție, ci și pentru întregul sistem judiciar din România. Contextul în care are loc această prezentare, marcat de conflicte legale și de acuzații grave, va influența cu siguranță percepția publicului și a specialiștilor asupra eficienței și integrității direcției. Esperanțele sunt ca DNA să continue să avanseze spre o mai bună gestionare a corupției și să se dovedească un pilon de sprijin în consolidarea statului de drept.
