Asociațiile care apără drepturile comunității LGBTQ+ subliniază urgentitatea implementării deciziilor recente emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din 2023 și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2025. Aceste hotărâri impun României recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, un demers considerat crucial pentru asigurarea egalității drepturilor în societatea românească. În acest context, declarațiile președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a recunoscut necesitatea aplicării acestor hotărâri, sunt văzute cu speranță de către organizațiile non-guvernamentale.
Grindeanu a declarat recent că nu înțelege motivele pentru care aceste decizii nu sunt încă implementate și a subliniat importanța garantării drepturilor egale pentru toți cetățenii, indiferent de orientarea sexuală. Aceasta a fost o afirmație încurajatoare pentru asociațiile care militează pentru drepturile LGBTQ+, având în vedere că, în România, recunoașterea legilor care sprijină diversitatea sexuală este esențială pentru progresul societății. Organizația MozaiQ, una dintre cele mai active în acest domeniu, a solicitat un aviz favorabil din partea Comisiei Juridice pentru a putea trimite proiectele de lege în plenul Camerei.
Proiectele de lege Pl-x 152/2019 și Pl-x 153/2019, care se află blocate în Parlament de mai bine de doi ani, propun un cadru legal pentru toate cuplurile necăsătorite, inclusiv cele formate din persoane de același sex. Aceste propuneri legislative nu doar că ar aduce România în acord cu standardele internaționale de drepturile omului, dar ar și reconfirma angajamentul țării față de principiile de egalitate și nediscriminare. Implementarea acestor legi ar reprezenta un pas important către recunoașterea și acceptarea diversității, contribuind la construirea unei societăți mai incluzive.
De asemenea, este important de menționat că blocarea acestor inițiative legislative are un impact direct asupra vieților a mii de persoane LGBTQ+ din România, care, în lipsa unor drepturi recunoscute legal, se confruntă cu o serie de dificultăți. De la protecția juridică a relațiilor de cuplu, până la accesul la servicii medicale și drepturi de moștenire, absența parteneriatului civil limitează opțiunile și siguranța acestor persoane. Majoritatea țărilor europene au adoptat măsuri legislative care permit recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex sau a parteneriatelor civile, România rămânând în urmă în acest sens.
Mai mult, această situație generează un sentiment de inechitate și excludere, ceea ce poate duce la o marginalizare suplimentară a comunității LGBTQ+. Reacția pozitivă din partea autorităților, cum ar fi declarațiile lui Grindeanu, sunt pași necesari, dar insuficienți dacă nu sunt însoțiți de acțiuni concrete. ONG-urile continuă să facă apel la responsabilitate din partea celor din legislativ pentru a avansa aceste inițiative și a restabili drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor. În concluzie, adoptarea legislației privind parteneriatul civil este un obiectiv vital, care trebuie abordat cu urgență pentru a oferi drepturi egale tuturor.
