Badr Albusaidi, ministrul de externe al Omanului, a adus în discuție influența pe care Israelul a avut-o asupra administrației Donald Trump, argumentând că această influență a condus la decizia de a declanșa un război împotriva Iranului. Albusaidi a denumit această acțiune o „grave miscalculation” (o gravă eroare de judecată) și o „catastrofă”. Într-un articol publicat în revista Economist, el a subliniat că, deși au existat progrese semnificative în negocierile nucleare dintre Iran și Statele Unite, atacurile militare din partea Israelului și a Americii au urmat imediat după discuții importante.
Oman a fost printre statele din Golful Persic care au încercat activ să prevină un atac american asupra Iranului. Albusaidi a criticat conducerea israeliană, sugerând că aceasta a reușit să convingă administrația americană că regimul iranian va capitula în urma asasinării liderului său suprem, Ayatollahul Khamenei. Potrivit ministrului, implicarea Statelor Unite în conflictul cu Iranul nu este justificată, iar orice acțiune militară va duce la o escaladare a situației fără nicio soluție benefică pentru ambele părți.
În plus, Badr Albusaidi a subliniat importanța revenirii la negocieri bilaterale, avertizând că un război prelungit ar putea necesita desfășurarea de trupe americane, ceea ce ar contrazice promisiunile făcute de Donald Trump. Omanul a fost vocal în criticul său la adresa acțiunilor Statelor Unite, catalogându-le ca fiind ilegale și contrare dreptului internațional.
Această opinie a lui Albusaidi subliniază complexitatea situației din Orientul Mijlociu și provocările cu care se confruntă diplomația internațională în această regiune. Dacă în trecut s-au făcut progrese în cadrul negocierilor, paradoxiul este că violențele și tensiunile au continuat să crească. Intervențiile externe în conflictul iranian au adus nu numai riscuri pentru stabilitatea regională, ci și tensiuni între marile puteri.
Astfel, apelurile lui Albusaidi pentru un dialog și negocieri se alătură unui întreg curent de gândire în multe cercuri diplomatice care pun la îndoială eficiența strategiilor de război în fața problemelor de securitate. În contextul actual, este esențial ca actorii internaționali să colaboreze pentru a evita escaladarea conflictelor și pentru a identifica soluții durabile. Omanul, cu istoricul său de mediere în diferite conflicte, își reafirmă astfel rolul important în căutarea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu.
Mentionarea de către Albusaidi a legitimității internaționale relevă, de asemenea, o îngrijorare crescută în rândul statelor din regiune în fața acțiunilor pe care le consideră provocatoare și dăunătoare. Războiul și intervenția pot extinde conflictul, afectând nu doar Iranul, ci întregul echilibru de putere din zona Golfului, cu consecințe care se pot resimți mult dincolo de granițele imediat afectate.
