14.2 C
Iași
luni, mai 27, 2024

8 ani de la moartea lui Vadim Tudor. Ce s-a ales de averea lui și de obiectele de artă

Must Read

Astăzi s-au împlinit 8 ani de la moartea lui Corneliu Vadim Tudor, un moment care a lăsat o mare de durere atât pentru familie, cât și pentru cei care l-au iubit. Unul dintre cele mai controversate subiecte legate de fostul om politic este legat de averea pe care acesta a lăsat-o în urmă.

Nu mai este niciun secret faptul că Vadim Tudor a avut o avere destul de mare în momentul în care a trecut la cele veșnice în 2015. Bărbatul le-a asigurat fetelor sale o viață liniștită sau cel puțin așa credea, deoarece lucrurile au luat o întorsătură neașteptată.

Ce avere a lăsat în urmă Corneliu Vadim Tudor

Imediat după moartea omului politic averea acestuia a atras atenția multora. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora Corneliu Vadim Tudor a ajuns să deţină în colecţia personală peste 3000 de documente, însoţite de semnăturile unor mari celebrităţi, printre care Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Regina Elisabeta a II-a, George Bacovia. De asemenea, avea peste 140.000 de lei plasaţi în acţiuni la cele două publicaţii ale sale şi aproximativ 72.000 de euro, bani câştigaţi la Parlamentul European.

În 2015 a fost scoasă la licitație o colecție impresionantă de cărți deținută de fostul om politic, iar printre cele mai importante piese au fost: trei semnături olografe ale lui Napoleon Bonaparte, adjudecate pentru 7.000 de euro, precum și manuscrisul de călătorie al lui Badea Vasile (un continuator al lui Badea Cârțan), care conținea peste 100 de notații olografe ale autorităților vremii, adjudecat cu 5.000 de euro.

Cu cât s-au vândut tablourile deținute de Corneliu Vadim Tudor

Se știe faptul că fostul om politic era un mare iubitor de artă, motiv pentru care de-a lungul timpului a adunat o mulțime de tablouri ce purtau semnăturile marilor artiști. În perioada 2015-2017 acestea au fost scoase la licitație, mulții fiind gata să plătească bani grei pentru a le putea obține.

Lista obiectelor de artă din colecția lui Corneliu Vadim Tudor care au fost scoase la licitație:

  • „Liturghierul Ritmic”, de Nicolae Severeanu, care a pornit de la 50 de euro și s-a vândut cu 100 de euro;
  • Fotografie ilustrând-o pe Regina Maria în costum popular, care a pornit de la 200 de euro și s-a vândut cu 800 de euro;
  • Fotografie a omului politic și avocat Grigore Trancu-Iași, București, 1926, care a pornit de la 35 de euro și s-a vândut cu 50 de euro;
  • Scrisoare trimisă de compozitorul Camille Saint-Saëns, 27 mai 1907, care a pornit de la 100 de euro și s-a vândut cu 175 de euro;
  • Tabloul „Câmp cu flori”, de Vadim Crețu, care a pornit de la 1500 de euro;
  • „Casă țărănească”, semnată de maestrul Gheorghe Petrașcu, având un preț de pornire de 1.500 de euro.

Fetele lui Corneliu Vadim Tudor au pierdut toată averea tatălui

În 2017 au apărut mai multe informații potrivit cărora fiicele lui Corneliu Vadim Tudor ar fi pierdut o parte destul de mare din averea tatălui lor. Acest lucru a avut loc în momentul în care fostul om politic a pierdut un proces de calomnie cu Ana Birchall. Astfel, numai cheltuielile de judecată au costat atunci în jur de 5.000 de euro.

În cele din urmă, fetele au fost nevoite să vândă peste 300 de obiecte rare din colecția părintelui lor pentru a acoperi suma de 4.500 de euro pe care bărbatul o avea de datorat. Pe lângă asta, mai multe datorii s-au strâns de la o lună la alta, motiv pentru care banii s-au dus destul de repede.

„Obiecte din casa noastră, tablouri, cărţi, obiecte de birou, statuete, tot ceea ce am strâns noi în toată viaţa. Era necesar pentru a ne putea plăti datoriile, altfel nu aveam de unde să ne plătim toate datoriile pe care le aveam, să plătim toţi creditorii şi toţi care ne cereau bani”, declara la un moment dat fiica cea mare a lui Corneliu Vadim Tudor.

Cariera plină a lui Corneliu Vadim Tudor

Corneliu Vadim Tudor s-a născut la 28 noiembrie 1949 în comuna Galați, România. De mic copil, el a fost fascinat de lumea scrisului și a comunicării. Încă din adolescență, a început să scrie pentru ziare locale, manifestându-și pasiunea pentru jurnalism. Aceste începuturi au marcat prima treaptă în cariera sa, înainte de a deveni o figură centrală în politica românească.

Un moment important în cariera jurnalistică a lui Vadim Tudor a fost angajarea sa la prestigioasa revistă „România Liberă”. Aici, el și-a dezvoltat abilitățile de jurnalist și a câștigat o reputație ca un om cu viziuni puternice și adesea neconvenționale. Articolele sale critice față de regimul comunist au atras atenția, punându-l în pericol în mai multe rânduri. Cu toate acestea, Vadim Tudor și-a menținut curajul și a continuat să scrie cu pasiune.

Schimbarea majoră din cariera lui Vadim Tudor a venit odată cu Revoluția Română din 1989. Cu prăbușirea regimului comunist, el a văzut o oportunitate de a-și transforma influența din jurnalism în impact politic direct. Astfel, în 1991, el a fondat Partidul România Mare (PRM), devenind liderul său carismatic. PRM a fost cunoscut pentru retorica naționalistă și conservatoare, și a câștigat rapid susținerea unui segment semnificativ al electoratului român.

Vadim Tudor a candidat de două ori pentru funcția de președinte al României, în alegerile din 2000 și 2004. Deși nu a reușit să obțină victoria, a obținut un sprijin considerabil, ceea ce l-a transformat într-o figură importantă în politica românească. Campaniile sale au fost marcate de retorica sa aprinsă și de promisiunile sale de a lupta împotriva corupției și inechităților din societate.

Pe lângă candidaturile sale la Președinție, Vadim Tudor a fost și deputat în Parlamentul României pentru mai multe legislaturi. Aici, el a continuat să-și promoveze agenda naționalistă și conservatoare, adesea atrăgând atenția prin discursurile sale pasionale. În timpul mandatelor sale, el a inițiat sau susținut numeroase legi și proiecte de lege, de la legea privind amnistia și grațierea, până la propuneri de interzicere a minorităților sexuale.