Investigația opiniei publice referitoare la riscuri și amenințări de securitate nu înseamnă doar a răspunde la acestea. Temerea oamenilor poate proveni din diverse motive: unii înțeleg pericolele, alții nu. Rolul sociologului este să înțeleagă nu doar temerile, ci și sursele și raționamentele acestora. Recunoaștem că ne aflăm într-o situație precariousă, atât regional cât și global. Deși țara noastră poate avea o influență limitată asupra evenimentelor internaționale, nu este corect să ne considerăm vulnerabili datorită apartenenței la NATO. A afirma că implicarea noastră în alianțe ne pune în pericol este lipsit de fundament, mai ales în fața schimbărilor politice recente.
Este evident că există riscuri asociate cu apartenența la NATO, mai ales având în vedere contextul politic actual și particularitățile administrației americane. Însă, această apartenență nu ne-ar fi protejat complet de probleme, chiar dacă am fi fost izolați. Intrarea noastră în NATO a avut loc într-o perioadă de pace și cooperare internațională, așa cum se menționa în literatura de specialitate despre relațiile internaționale. Însă, odată cu schimbările recente, temerile s-au intensificat.
Între 2010 și 2014, amenințările militare păreau îndepărtate, iar războiul era perceput ca o reminiscență a trecutului. Totuși, după 2015, percepția s-a schimbat treptat. În 2020, pandemia părea să unească întreaga lume, dar realitatea actuală ne arată o divizare și o întoarcere la naționalism. Între timp, evenimentele din 2022 au reconfigurat complet peisajul internațional.
Recent, INSCOP a lansat Barometrul securității naționale, oferind o perspectivă asupra modului în care românii percep provocările actuale. Un procent de 51% dintre români consideră că țara este sigură din punct de vedere al securității naționale. Această percepție este mai mult una emoțională decât factuală, reflectând încrederea în instituții și structuri de securitate. Problemele majore cu care se confruntă românii sunt nu atât agresiunile externe, cât corupția, dezinformarea și instabilitatea economică.
De asemenea, aproximativ 77% dintre români susțin orientarea politico-militară spre vest, iar majoritatea nu își doresc o ieșire din NATO. Cu toate acestea, un număr semnificativ de români se declară îngrijorați de o posibilă implicare a țării în conflicte. Problemele sunt adesea percepute prin prisma sentimentelor, iar votanții din diferite partide reflectă diverse niveluri de anxietate.
Percepțiile față de conflicte externe, cum ar fi cele din Iran, sunt, de asemenea, nuanțate. O mare parte dintre români nu consideră justificată o intervenție militară. Aceasta arată o reticență față de implicarea în război, dată fiind complexitatea și riscurile asociate.
În concluzie, opinia publică din România reflectă o paletă complexă de teme legate de securitate, influențate de evenimente globale recente. Este esențial să înțelegem aceste teme nu doar dintr-o perspectivă factuală, ci și emoțională, pentru a anticipa reacțiile și comportamentele cetățenilor în contexte politice și sociale în continuă schimbare. Această înțelegere ne va ajuta să navigăm mai bine prin provocările de securitate cu care ne confruntăm.
