Solstițiul de vară reprezintă cea mai lungă zi a anului și marchează începutul verii din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic. În această zi, soarele atinge unghiul maxim deasupra orizontului, iar timpul de expunere la lumină este maxim.
În 2025, solstițiul de vară a avut loc pe 21 iunie, la ora 05:42. Acest fenomen astronomic semnifică începerea verii în emisfera nordică, moment în care axa Pământului este înclinată cel mai mult spre Soare. Astfel, ziua devine cea mai lungă, iar noaptea cea mai scurtă.
Solstițiul se referă la cele două momente ale anului când Soarele se află la maximul, respectiv minimul înălțimii față de Ecuator.
După solstițiul de vară, durata zilelor începe să scadă, iar cea a nopților să crească, proces ce durează șase luni, culminând cu solstițiul de iarnă pe 21 decembrie.
Numele de solstițiu, care înseamnă „Soarele stă”, reflectă modul în care la această dată se schimbă gradientul mișcării Soarelui în funcție de declinațiile sale. Crepusculul atinge maximul său de durată, iar în regiunile cu latitudine mare, se observă crepusculul pe toată durata nopții, rezultând în celebrele „nopți albe”.
Solstițiul de vară și Sânzienele
Solstițiul de vară este strâns legat de sărbătoarea Sânzienelor. Pe 24 iunie, românii sărbătoresc Drăgaica sau Sânzienele, care în mitologia românească erau zânele blânde, înrudită cu ielele malefice. Dacă ziua nu era respectată, zânele structurau o legătură cu Rusaliile, zânele rele. Noaptea de Sânziene este încărcată de magie și mister; bătrânii spun că este prielnic pentru vrăji și descântece de dragoste.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au crezut în energia solstițiului de vară, considerând că în acest timp se pot practica ritualuri magice, având capacitatea de a îndeplini dorințe considerate imposibile. Se povestește că flăcările focului de solstițiu ajutau fetele să-și prevadă soții viitori, alungând în același timp demonii și spiritele malefice.
Solstițiul de vară: Tradiții și obiceiuri în cea mai lungă zi a anului
De-a lungul vremii, diverse culturi au celebrat solstițiul prin ritualuri și festivaluri dedicate Soarelui, luminii și fertilității. În România, această zi coincide cu sărbătoarea tradițională a Sânzienelor, ce celebrează frumusețea și renașterea naturii.
În ziua de Sânziene, se împletesc coroane de flori galbene, care sunt apoi aruncate pe acoperișuri; dacă rămân acolo, se consideră că aduc noroc și sănătate. În unele regiuni, se aprind focuri ritualice și tinerii sar peste acestea pentru a atrage norocul.
La Stonehenge, un monument megalitic din Câmpia Salisbury, Anglia, mii de oameni se reunesc dimineața la solstițiu pentru a observa răsăritul soarelui printre pietrele megalitice, monumentul fiind perfect aliniat cu soarele în această zi. Aceasta reprezintă un ritual spiritual, de multe ori legat de neopăgânism și tradiții celtice.
În Scandinavia și Germania, solstițiul este celebrat prin festivaluri numite „Midsommar” sau „Johannistag”. Focurile de tabără simbolizează soarele și alungarea spiritelor rele, iar oamenii poartă cununi de flori, dansează și participă la jocuri tradiționale. Midsommar este o festivitate populară în țările nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda), marcând solstițiul de vară, în timp ce Johannistag (Ziua Sfântului Ioan) este o sărbătoare creștină, celebrată pe 24 iunie, în cinstea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Solstițiul de vară în următorii ani
În 2024, solstițiul de vară se va desfășura pe 20 iunie, la ora 23:50, marcând începutul verii astronomice.
Previziunile pentru solstițiul de vară în anii următori sunt următoarele:
Solstițiul de vară 2026 – 21 iunie, ora 11:24
Solstițiul de vară 2027 – 21 iunie, ora 17:11
Solstițiul de vară 2028 – 20 iunie, ora 23:02.
