Organizația Mondială a Sănătății afirmă că micuții nu ar trebui să fie expuși la ecrane în primele 12 luni de viață.
Un studiu realizat de Centrul pentru Copii cu Autism arată că 90% dintre copiii cu vârste între 2 și 3 ani, diagnosticați cu o formă de autism, au fost afectați de vizionarea excesivă a programelor TV sau a altor forme de realitate virtuală.
„Dacă aparent 5 ore pe zi de vizionare nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare, în cazul copiilor, în special a celor mici de 0-2 ani, consumul excesiv de TV este extrem de dăunător. Multe cazuri în care copiii au fost lăsați în fața mediilor virtuale timp de 5 ore/zi au dus la diagnostice de întârziere în dezvoltarea psiho-motrică, întârzieri în dezvoltarea limbajului, tulburări de comportament și, în cele mai grave cazuri, ADHD sau autism,” a declarat Marius Zamfir, psiholog.
Psihologii sugerează că părinții nu ar trebui să despartă complet copiii (după vârsta de doi ani) de televizoare, dar că ar trebui să selecteze cu grijă ceea ce vizionează.
„Copiii sunt atrași de animale și de viața lor, iar părinții pot profita de această fascinație și pot viziona împreună documentare sau desene animate. Eliminarea totală a ecranului virtual poate duce la o dezintegrare a realității în care trăiesc, afectându-i în societate. Copilul nu ar trebui să se simtă excluși de colegi, deoarece acest lucru poate avea un impact emoțional profund,” a adăugat Adriana Tudor, psiholog.
Ce trebuie să facă părinții pentru a feri copiii de statul în fața ecranelor:
– Copiii petrec din ce în ce mai mult timp în fața televizorului, dar părinții trebuie să reducă treptat această activitate și să stabilească un program de vizionare. Nu trebuie să le permită acestora să se uite la TV până nu își termină temele, iar regulile impuse trebuie respectate de toți membrii familiei.
– Reclamele pot influența negativ copiii, așa că părinții nu ar trebui să îi lase nesupravegheați.
– Părinții trebuie să caute alternative și să convingă copiii să renunțe la televizor; o plimbare în parc este o alegere excelentă.
– Copilul nu ar trebui să aibă televizor în camere, deoarece acesta poate duce la o expunere crescută la afecțiuni oculare.
– Părinții nu ar trebui să petreacă timp în fața ecranului alături de copilul sub doi ani, deoarece acest lucru poate afecta dezvoltarea creierului.
– Părinții ar trebui să le acorde copiilor suficient timp, iar când intră în casă, să evite să se îndrepte spre telecomandă. Interacțiunea dintre copil și părinte este esențială, iar astfel copilul nu va căuta răspunsuri la întrebări din fața ecranului.
În 2008, Academia Americană de Pediatrie a sugerat că accesul copiilor între 0-2 ani la tehnologii și dispozitive multimedia ar trebui complet restricționat; pentru copiii între 3 și 6 ani, limitat la maximum o oră pe zi, iar pentru cei între 6 și 12 ani, maximum două ore pe zi.
