Concordia a emis critici severe cu privire la măsurile fiscale recent anunțate de premierul Ilie Bolojan. Organizația susține că mediul privat și cetățenii vor fi cei care vor suporta cea mai mare parte a povării impuse de aceste creșteri de taxe. Printre măsurile menționate se numără creșterea TVA-ului, impozitarea mai ridicată a dividendelor și majorarea accizelor. Aceste schimbări sunt percepute ca fiind o formă de supraimpozitare, care riscă să erodeze atât puterea de cumpărare a consumatorilor, cât și competitivitatea economică a întreprinderilor.
Critica vine într-un moment în care economia este deja sub presiune, iar multe afaceri se luptă să se mențină pe linia de plutire. Concordia consideră că introducerea acestor taxe suplimentare va crea o atmosferă de nesiguranță în rândul investitorilor și va descuraja inițiativele antreprenoriale. În acest context, creșterea TVA-ului, de exemplu, este problematică, deoarece un astfel de impozit afectează direct costurile finale pentru consumatori, ceea ce poate duce la o scădere a cererii pentru bunuri și servicii. Aceasta, la rândul său, poate afecta negativ vânzările și, în cele din urmă, profitabilitatea firmelor.
Impozitarea dividendelor este, de asemenea, o măsură care ridică semne de întrebare. Aceasta nu doar că va diminua veniturile investitorilor, dar poate descuraja și atragerea capitalului pentru afaceri, mai ales în sectoare deja precare. Într-o lume economică globalizată, unde competiția este acerbă, aceste măsuri pot pune firmele autohtone într-o poziție dezavantajoasă față de competitorii internaționali care beneficiază de impozite mai mici sau chiar de stimulente fiscale.
Concordia nu se oprește doar la criticarea actualei politici fiscale; acesta subliniază și necesitatea unor consultări reale cu reprezentanții mediului de afaceri înainte ca măsurile să fie implementate. Este esențial ca deciziile fiscale să fie luate după o discuție amplă și informată, care să permita o înțelegere clară a impactului acestor măsuri asupra economiei. O abordare participativă nu doar că ar ajuta la identificarea celor mai bune soluții, dar ar putea și să restabilească încrederea în autorități.
În plus, Concordia propune evaluări riguroase ale impactului economic al acestor măsuri, subliniind necesitatea unor reforme care să fie echilibrate și durabile. Această abordare nu numai că ar putea preveni eventuale repercusiuni negative asupra economiei, dar ar contribui și la o dezvoltare sustenabilă pe termen lung. Este important ca guvernul să își asume responsabilitatea de a evalua consecințele măsurilor fiscale propuse, având în vedere că economia românească are nevoie de încurajare și sprijin, nu de constrângeri suplimentare.
În concluzie, măsurile fiscale propuse de premierul Ilie Bolojan sunt văzute ca fiind insuficient fundamentate și riscante pentru mediul de afaceri și pentru populație, motiv pentru care Concordia insistă pe necesitatea unei colaborări mai strânse între autorități și mediul privat. Numai astfel se pot dezvolta politici fiscale viabile care să asigure o creștere economică sustenabilă.
