Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a propus interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, având la bază preocupări legate de impactul acestor platforme asupra dezvoltării sociale a tinerilor. Această inițiativă vizează protejarea copiilor de posibilele efecte negative pe care le poate avea utilizarea prematură a rețelelor sociale, cum ar fi anxietatea, depresia și dificultățile în interacțiunile sociale. În conformitate cu această propunere, părinții ar avea posibilitatea să autorizeze accesul copiilor lor începând de la vârsta de 13 ani, oferindu-le astfel un control mai mare asupra activităților online ale tinerilor lor.
Această măsură vine într-un context global în care există o preocupare tot mai mare pentru siguranța online a copiilor. În ultimele decenii, rețelele sociale au devenit foarte populare printre tineri, dar, în același timp, au fost asociate cu o serie de riscuri. Mette Frederiksen a subliniat că este esențial ca părinții să aibă un rol activ în gestionarea expunerii copiilor la aceste platforme, având în vedere că tinerii sunt adesea influențați de anumiți stimuli care pot duce la comportamente dăunătoare.
În paralel, România a luat măsuri similare, Senatul adoptând recent o lege care impune acordul parental pentru minorii cu vârsta sub 16 ani care doresc să utilizeze servicii online. Această legislație are ca obiectiv protecția copiilor și adolescenților în fața posibilelor pericole pe care le prezintă internetul. Totuși, legea conține și o excepție importantă, permițând utilizarea platformelor educaționale autorizate fără necesitatea obținerii unui acord prealabil din partea părinților. Această excepție subliniază importanța accesului la educație și resurse online pentru dezvoltarea tinerilor.
Legea română este acum în curs de dezbatere în Camera Deputaților, iar adoptarea ei ar putea reprezenta un pas semnificativ în apărarea drepturilor minorilor în mediul digital. Este esențial ca părinții să fie implicați în activitățile online ale copiilor și să aibă capacitatea de a le oferi un mediu sigur. Aceasta devine cu atât mai importantă având în vedere numărul tot mai mare al platformelor de socializare și al riscurilor asociate cu acestea.
În concluzie, atât propunerea din Danemarca, cât și legislația din România reflectă o tendință globală de a proteja tinerii în era digitală. Societățile contemporane trebuie să regândească modul în care se abordează utilizarea tehnologiei de către tineri și să dezvolte măsuri care să asigure un echilibru între accesul la informație și protecția acestora. Aceste inițiative pot contribui nu doar la sănătatea mentală și emoțională a tinerilor, ci și la o dezvoltare socială mai sănătoasă, în care copiii să învețe să interacționeze în mod constructiv atât în mediul online, cât și în viața reală.
