România ar putea adoptă modelul german: muncă obligatorie pentru anumiți beneficiari ai ajutoarelor sociale.
Mii de români primesc ajutoare de la stat fără a depune eforturi – modelul german ar putea oferi o soluție.
Problema ajutoarelor sociale nejustificate continuă să stârnească nemulțumire în România. În 2024, conform datelor Ministerului Muncii, peste 259.000 de persoane au primit venitul minim de incluziune, iar aproape 15.000 dintre acestea au refuzat să muncească sau să caute un loc de muncă, deși sunt apte pentru muncă.
În timp ce în România dezbaterile referitoare la condiționarea ajutoarelor sociale rămân, în mare parte, teoretice, Germania a început să implementeze soluții concrete. În orașul Essen, din landul Renania de Nord-Westfalia, se propune ca persoanele care beneficiază de ajutoare sociale și pot munci să contribuie la comunitate cu activități utile de cel puțin trei ore pe zi – de la curățenie stradală la întreținerea spațiilor publice. Inițiativa provine de la Peter Renzel, șeful departamentului de asistență socială, care afirmă că este “firesc ca beneficiarii ajutoarelor sociale să contribuie înapoi la societate atunci când sunt capabili”.
Măsura ar viza doar persoanele sub 65 de ani, cu evaluări medicale anuale pentru a stabili dacă sunt apte de muncă. De asemenea, se va lua în considerare și includerea solicitanților de azil, combinând munca cu cursuri de limbă pentru o integrare mai eficientă. Essen nu este, însă, singurul oraș german care a adoptat această idee: în Schwerin, de la sfârșitul anului 2024, beneficiarii ajutoarelor sociale și solicitanții de azil vor lucra în cadrul programului „joburi de 1 euro”, primind o sumă simbolică pentru orele efectuate, menită să încurajeze disciplina muncii și integrarea în societate.
Criticii subliniază că aceste măsuri pot genera costuri suplimentare pentru stat și că sunt efecace doar pentru cei care refuză activ munca, nu pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți reale în găsirea unui loc de muncă.
România dispune deja de un cadru legal similar: persoanele apte de muncă care primesc venit minim garantat pot fi obligate să presteze până la 72 de ore lunar de muncă în folosul comunității, iar refuzul acestora conduce la suspendarea ajutoarelor sociale. În plus, familiile cu cel puțin un membru angajat beneficiază de o majorare de 15% a ajutoarelor sociale, dar stimulentele existente nu pare să fie suficiente pentru a reduce pasivitatea.
Fenomenul asistenței sociale nejustificate continuă să provoace indignare: românii se întreabă de ce trebuie să muncească și să plătească taxe, în timp ce alții supraviețuiesc ani de zile doar din bani publici. Este posibil ca soluțiile adoptate de Germania, bazate pe drepturi și obligații reciproce, să reprezinte un model pentru România, asigurând un echilibru între sprijinul social și responsabilitatea civică.
