Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat luni, 20 octombrie 2025, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a aprobat sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la legea de reformă a pensiilor pentru magistrați. Această decizie înseamnă că legea propusă de Guvernul Ilie Bolojan nu poate fi implementată în forma actuală.
Șeful statului a comunicat, printr-un mesaj pe platforma X, că reforma pensiilor de serviciu rămâne o prioritate asumată de Guvern și coaliție. El a subliniat că inițiativa nu vizează o acțiune împotriva magistraților, ci este o măsură necesară pentru corectarea unui dezechilibru legislativ creat anterior, care a permis atingerea unor pensii speciale egale cu salariile active.
Nicușor Dan a afirmat că, imediat după publicarea motivării oficiale a CCR, va fi redactat un nou proiect legislativ care să respecte decizia Curții și să asigure o corectare echitabilă pentru societate.
Decizia CCR a fost luată în urma contestării proiectului de lege de către ICCJ, care a argumentat că unele dispoziții afectează independența justiției și contravin principiilor constituționale.
Odată cu admiterea sesizării, CCR a suspendat temporar implementarea reformei. Această reformă a pensiilor speciale este crucială în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având un impact semnificativ asupra accesării fondurilor europene de peste 200 de milioane de euro. Guvernul Ilie Bolojan a insistat constant asupra necesității modificării pensiilor pentru a diminua presiunea bugetară și a elimina inechitățile.
În următoarea perioadă, Guvernul și Ministerul Muncii vor trebui să elaboreze un nou proiect de lege, care să respecte observațiile judecătorilor constituționali și să mențină angajamentele asumate în cadrul PNRR. Mesajul președintelui Nicușor Dan subliniază necesitatea responsabilității politice pentru finalizarea reformei într-un mod care să fie atât echitabil, cât și constituțional. Decizia CCR reprezintă un test semnificativ pentru Guvernul Bolojan, care trebuie să găsească un echilibru între cerințele europene și respectarea principiilor statului de drept.
