Curtea Constituțională a României (CCR) a acceptat luni sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva legislației prin care guvernul condus de Ilie Bolojan a intenționat să modifice regimul pensiilor pentru judecători și procurori. Executivul își asumase responsabilitatea pentru acest proiect pe 1 septembrie.
Înalta Curte a semnalat că actul normativ „a neglijat rolul esențial al pensiei de serviciu în menținerea independenței justiției”, subliniind că modificările contravin multor decizii anterioare ale CCR.
Ce prevedea legislația declarată neconstituțională
– limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut, ca în prezent;
– pensionarea doar la 65 de ani, vârsta standard în sistemul public;
– creșterea perioadei de vechime necesare de la 25 la 35 de ani pentru a putea ieși la pensie.
Cine a decis respingerea legislației
CCR are în prezent 9 membri: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Hotărârea de neconstituționalitate a fost luată după două amânări succesive, pe 24 septembrie și 8 octombrie. Aceasta este prima decizie importantă adoptată de noua compunere a Curții.
Reacția Guvernului
Premierul Bolojan a susținut, în momentul asumării răspunderii, că proiectul era necesar pentru a „introduce un minim de echitate”, invocând pensiile foarte mari – unele între 35.000 și 40.000 de lei – și vârsta mică de pensionare a magistraților (48–49 de ani). Întrebat dacă va demisiona dacă legea va fi respinsă, Bolojan a afirmat că „dacă un jalon atât de important cade, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea de a promova reforme similare”.
Argumentele ICCJ
Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a acuzat că proiectul a încălcat nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și principii fundamentale ale statului de drept, printre care: independența justiției, securitatea juridică, neretroactivitatea legii și principiul încrederii legitime. De asemenea, ÎCCJ a subliniat că nu a fost solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe forma finală a legii.
„Independența justiției nu poate fi negociată. Aceasta este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, au comunicat judecătorii instanței supreme.
Consiliul Superior al Magistraturii și majoritatea instanțelor și parchetelor din țară au criticat, la rândul lor, proiectul, semnalând „un climat de ostilitate” și avertizând că magistrații nu pot fi transformați în țapi ispășitori pentru problemele economice și sociale ale României.
