Conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, se observă o creștere semnificativă a numărului de cetățeni care își declară limba română drept limbă maternă. În 2024, această proporție a ajuns la 31,8%, reprezentând un total de 765.838 de persoane, o creștere considerabilă față de 22,6% înregistrat în 2014. Această tendință sugerează o schimbare notabilă în percepția lingvistică a populației moldovenești.
Pe de altă parte, numărul celor care consideră limba moldovenească drept limbă maternă a scăzut, atingând 48,1%, în scădere de la 55,5% în 2014, ceea ce indică o schimbare în identitatea lingvistică a cetățenilor. În total, atât româna, cât și moldoveneasca reprezintă 79,9% din populația totală a Republicii Moldova, evidențiind astfel influența puternică, dar și competiția dintre cele două limbi.
În ceea ce privește limba rusă, aceasta a înregistrat o ușoară creștere, 11,6% dintre respondenți indicând-o ca limbă maternă, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 280.050 de persoane. Pe de altă parte, limba ucraineană a cunoscut o scădere, ajungând la 3%. Aceste date indică faptul că, deși există o tendință de întărire a identității românești și moldovenești, există în continuare segmente semnificative ale populației care își mențin legăturile cu alte limbi și culturi.
În capitala Chișinău, situația este și mai interesantă, româna fiind limbă maternă pentru 47,7% dintre locuitori. Această statistică sugerează o centralizare a identității române în marile orașe, unde diversitatea etnică și culturală este adesea mai pronunțată. Recensământul a relevat, de asemenea, o creștere a identității etnice, 76,7% dintre respondenti identificându-se ca moldoveni, iar 8% ca români. Aceste cifre sugerează nu doar o întărire a naționalismului românesc, ci și o conștientizare crescută a diversității culturale din țară.
Pe fundalul acestor schimbări lingvistice și etnice, contextul politic joacă un rol esențial. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), un partid pro-european, a câștigat alegerile din septembrie 2025, consolidând astfel drumul Republicii Moldova către integrarea europeană. Această victorie politică este în consonanță cu tendințele observate în statistica lingvistică, sugerând o orientare tot mai clară a populației către valori și politici europene.
În concluzie, datele statistice reflectă nu doar schimbările în utilizarea limbilor, ci și evoluția identității culturale și politice a Republicii Moldova. Aceste tendințe sugerează o societate dinamică, în continuă schimbare, unde limba și identitatea reprezintă aspecte fundamentale de interacțiune și dezvoltare.
