În primele 11 luni ale anului 2025, România a produs un total de 6,843 milioane tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile. Această cifră evidențiază o mică scădere de 1% comparativ cu perioada similară a anului anterior. Deși producția națională a dus la o ușoară diminuare, importurile de gaze naturale au fost în creștere semnificativă, înregistrând un salt de 70,9%. Astfel, țara a ajuns să importe aproape 2,88 milioane tep în această perioadă, un semn clar al dependenței crescute de surse externe.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a realizat proiecții relevante pentru viitorul sectorului de gaze naturale din România. Potrivit estimărilor agenției, se preconizează o creștere medie anuală a producției de gaze naturale de 1,7% până în anul 2027. Astfel, se estimează că producția va atinge 7,79 milioane tep în 2025 și va continua să crească până la 8,176 milioane tep în 2027.
Aceste previziuni optimism sunt susținute de dezvoltările recente din sectorul energetic, în care se investesc resurse semnificative în explorarea și exploatarea zăcămintelor de gaze naturale. De asemenea, se așteaptă ca România să își reducă treptat dependența de importuri, având în vedere că, conform estimărilor CNSP, importurile ar putea scădea la aproximativ 2,211 milioane tep în 2025. Această tendință ar fi în concordanță cu avansul producției interne și cu intrarea în operare a unor noi capacități de extragere a gazelor.
În contextul actual al pieței energetice, o astfel de evoluție este esențială pentru asigurarea securității energetice a țării. România are un potențial considerabil în domeniul gazelor naturale, iar utilizarea sa eficientă ar putea conduce la o economie mai sustenabilă și la o stabilitate mai mare în sectorul energetic. Creșterea producției interne ar putea, de asemenea, să genereze locuri de muncă și să atragă investiții, consolidând astfel poziția țării în regiune.
Pe de altă parte, este important de menționat că dependența de importurile de gaze poate influența echilibrul economic și poate aduce riscuri suplimentare în contextul fluctuațiilor prețurilor pe piețele internaționale. De aceea, România trebuie să își continue eforturile de diversificare a surselor de energie și să investească în tehnologii inovatoare care să sprijine tranziția către o economie care să se bazeze mai mult pe energii regenerabile.
În concluzie, deși România întâmpină o scădere ușoară a producției de gaze naturale, viitorul acestui sector pare promițător, având în vedere estimările de creștere și reducerea importurilor pe termen mediu. Aceste tendințe vor avea un impact semnificativ asupra securității energetice și stabilității economice a țării, făcând din dezvoltarea sectorului de gaze naturale o prioritate națională.
