Recent, România a experimentat o expansiune semnificativă în sectorul energiei regenerabile, în special datorită licențierii unui parc fotovoltaic impresionant de 135 MW situat în Oltenia. Această inițiativă a fost un pas crucial în tranziția către surse de energie mai curate și ecosostenibile. În plus, țara are în prezent aproape 3.300 MW instalați la prosumatori, o categorie care include atât consumatorii care producem energie, cât și pe cei care o consumă. Aceste installații reprezintă o parte importantă a strategiei naționale de creștere a producției de energie din surse regenerabile.
Previziunile sugerează că puterea cumulată a energiei regenerabile din România ar putea depăși 10.000 MW până în 2030, ceea ce ar marca o etapă majoră în dezvoltarea sectorului energetic. Aceasta nu doar că va promova independența energetică a țării, dar va contribui și la reducerea emisiilor de carbon și la îndeplinirea obiectivelor de mediu stabilite la nivel european.
În 2025, România a înregistrat cea mai mare producție de energie solară din istoria sa, cu o capacitate maximă de 1.866 MW. Această realizare servește drept dovadă a potențialului semnificativ al energiei solare în mixul energetic al țării și a angajamentului său față de dezvoltarea sustenabilă. Creșterea capacităților noi de generare este de asemenea notabilă; în primele 11 luni ale anului 2025, au fost adăugate nu mai puțin de 1.836 MW, un salt considerabil în comparativ cu anii anteriori.
Această expansiune nu se limitează doar la energia solară. România își diversifică sursele de energie prin proiecte viitoare care includ centrale pe gaz și hidrocentrale. Aceste investiții sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea și flexibilitatea sistemului energetic, mai ales într-un context în care cererea de energie este în continuă creștere. Finanțarea acestor proiecte provine în mare parte din fonduri europene, ceea ce subliniază importanța cooperării internaționale în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Fondurile UE joacă un rol crucial în sprijinul tranziției energetice a României, oferind resurse necesare pentru modernizarea infrastructurii energetice și pentru promovarea inițiativelor de eficiență energetică. Pe lângă sprijinul financiar, aceste fonduri facilitează transferul de cunoștințe și tehnologii avansate, contribuind astfel la dezvoltarea unui sector energetic mai robust și mai modern.
În concluzie, România se află pe o cale promițătoare către transformarea sistemului său energetic, cu o creștere semnificativă a capacităților de producție de energie regenerabilă. Această tendință, alimentată de licențierea de noi parcuri fotovoltaice și investiții în centrale pe gaz și hidrocentrale, va avea un impact pozitiv asupra economiei și mediului înconjurător. Așadar, viitorul energetic al României arată promițător, fiind îndreptat spre un model sustenabil și de lungă durată.
