Reforma sistemului de sănătate în România: O Necesitate pentru Eficiență și Accesibilitate
Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a scos în evidență importanța reformării sistemului de sănătate din România. Potrivit acestuia, reforma este esențială, dar nu trebuie să se concentreze pe destrămarea monopolului CNAS. În schimb, accentul ar trebui să fie pe asigurarea unei autonomii reale în ceea ce privește gestionarea asigurărilor de sănătate și utilizarea eficientă a fondurilor destinate pacienților.
Declarațiile recente ale ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, au întărit poziția lui Moldovan, care consideră că sistemul actual reușește să ofere un pachet de servicii medicale de bază uniform și solidar. Acest aspect este fundamental pentru asigurarea accesului egal la tratamente pentru toți cetățenii. Moldovan subliniază că o modificare drastică a sistemului, cum ar fi transferul fondului de asigurări de sănătate către entități private, ar putea avea consecințe negative. Acest lucru ar putea conduce la formarea unei „sănătăți cu două viteze”, unde doar o parte a pacienților ar avea acces la servicii de calitate, în funcție de posibilitățile financiare.
În acest context, Moldovan propune un set de măsuri de reformă care să păstreze principiile de solidaritate și accesibilitate. Printre acestea se numără digitalizarea sistemului de sănătate, ceea ce ar putea îmbunătăți eficiența și transparența proceselor administrative. De asemenea, este esențial ca achizițiile de servicii și produse medicale să fie transparente, pentru a evita corupția și abuzurile. Moldovan mai sugerează că finanțarea ar trebui bazată pe performanță, în loc să se concentreze doar pe cheltuielile fixe.
Un alt punct important pe agenda reformelor este autonomia CNAS. Moldovan pledează pentru ca această instituție să aibă o libertate reală în ceea ce privește contractarea serviciilor medicale, subliniind că intervenția Ministerului Sănătății ar putea inhiba eficiența și adaptabilitatea sistemului. În opinia sa, este esențial ca CNAS să acționeze ca un organism independent, capabil să răspundă rapid și eficient nevoilor pacienților.
Reforma sistemului de sănătate nu ar trebui, așadar, să conducă la fragmentarea unor servicii, ci ar trebui să vizeze modernizarea acestuia, făcându-l mai eficient și capabil să asigure un acces uniform la tratamente de calitate. Moldovan concluzionează că o reformă bine gândită poate duce la îmbunătățiri semnificative în sănătatea publică, fără a compromite valoarea solidarității sociale. În final, se cere o abordare care să reunească entitățile implicate în domeniul sănătății, astfel încât să se creeze un mediu propice pentru inovare și eficiență în beneficiul tuturor pacienților din România.
