În ianuarie 2026, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele privind inflația, evidențiind o ușoară scădere a ratei inflației la 9,62%, comparativ cu 9,69% înregistrată în decembrie 2025. Această fluctuație sugerează o tendință ușor pozitivă în gestionarea prețurilor de consum. Totodată, rata medie anuală a inflației pentru anul 2025 a fost de 7,3%, în creștere semnificativă față de 5,6% înregistrată în anul precedent, 2024. Acest lucru subliniază provocările economice cu care s-au confruntat gospodăriile și mediul de afaceri în decursul anului anterior.
Analizând componentele principale ale coșului de consum, observăm că mărfurile alimentare au înregistrat o creștere a prețurilor de 7,86% în ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, iar față de decembrie 2025, creșterea a fost de 0,91%. Dintre produsele alimentare, cacaoa și cafeaua au avut cele mai mari majorări de preț, cu 25,27% față de ianuarie 2025 și cu 1,08% față de decembrie 2025. Această tendință poate fi atribuită atât condițiilor meteorologice globale care afectează recoltele, cât și fluctuațiilor din piețele internaționale.
Pe de altă parte, mărfurile nealimentare au înregistrat o scumpire și mai accentuată, cu o creștere de 9,99% în ianuarie 2026 față de aceeași lună din anul anterior, și un avans de 0,51% față de decembrie 2025. În acest segment, energia electrică a fost produsul cel mai afectat, cu o creștere spectaculoasă de 59,33% în comparație cu ianuarie 2025. Această majorare se poate datora costurilor de producție crescute și a cererii accentuate, în contextul nevoilor de eficiență energetică și tranziției către surse regenerabile. De asemenea, este demn de menționat faptul că energia electrică a înregistrat o ușoară scădere de 0,44% în comparație cu decembrie 2025, ceea ce sugerează o posibilă stabilizare a prețurilor pe termen scurt.
Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea climatului economic general și efectele sale asupra consumatorilor. Creșterea prețurilor, în special la produsele de bază, afectează puterea de cumpărare a populației, iar tendințele inflaționiste pot influența politicile economice și monetare. În acest context, autoritățile și instituțiile financiare vor trebui să acorde o atenție sporită evoluției indicatorilor inflaționiști pentru a putea implementa măsuri adecvate care să protejeze economiile gospodăriilor și stabilitatea piețelor.
În concluzie, datele INS pentru ianuarie 2026 reflectă o situație economică complexă, iar tendințele observate subliniază necesitatea de a găsi soluții pe termen lung pentru a combate inflația și a asigura un mediu economic sustenabil. Astfel, monitorizarea continuă și analiza detaliată a comportamentului piețelor vor fi cruciale în perioada următoare.
