Sistemul sanitar din România se află într-o perioadă de tensiune, cu cereri de creșteri salariale din partea medicilor și discuții guvernamentale despre o posibilă reducere de 10% a salariilor în sectorul public. O astfel de măsură ar influența negativ și domeniul sănătății, care se confruntă deja cu un deficit semnificativ de personal și cu dificultăți considerabile în atragerea și păstrarea specialiștilor.
Deficit de personal în prima linie: situația de la Brașov
Un exemplu pertinent este UPU de la Spitalul Județean Brașov. Aici, cinci medici radiologi au părăsit recent unitatea, iar programarea gărzilor nu mai este posibilă ca înainte. Volumul mare de muncă și condițiile defavorabile au exercitat o presiune enormă asupra echipelor medicale, iar pacienții resimt deja efectele prin întârzieri în diagnosticare și investigații imagistice esențiale.
Plecarea unor specialiști importanți amplifică timpii de așteptare și crește sarcina asupra medicilor rămași, care lucrează la limita capacității.
Deși unele spitale primesc finanțare, s-au semnalat probleme de administrare a resurselor. Fondurile disponibile nu se traduc suficient în posturi ocupate, programe eficiente de retenție sau condiții de lucru atractive pentru a păstra medicii în sistemul public.
Posturi vacante și atractivitate scăzută
În aceeași unitate din Brașov, secția de neurologie caută de mai bine de un an cinci medici, fără succes. Concursurile organizate nu au dus la angajări, iar la una dintre sesiuni singurul candidat și-a retras dosarul înainte de termenul limită.
Această lipsă de interes pentru posturile vacante evidențiază atractivitatea scăzută a sistemului public, în ciuda numărului mare de pacienți și a responsabilităților crescute. Chiar dacă există stimulente pentru gărzi și, în unele cazuri, locuințe de serviciu, acestea nu compensează percepția că salariile nu reflectă nivelul de efort și responsabilitate.
Tăierile salariale ar putea accelera exodul
Discuțiile despre o posibilă reducere de 10% a veniturilor în sectorul public riscă să înrăutățească situația. Într-o piață unde cererea pentru competențe medicale este mare, orice scădere salarială ar putea determina și mai mulți specialiști să se îndrepte spre mediul privat sau către sisteme de sănătate din străinătate.
La Brașov, efectele sunt deja vizibile: cinci radiologi au părăsit echipa UPU, iar posturile pentru cei cinci neurologi rămân neocupate. Echipele existente lucrează sub o constantă presiune, iar absența unei strategii clare de gestionare a resurselor umane și a salarialității transmite un mesaj de instabilitate.
Un sistem la limită
Datele din teren conturează imaginea unui sistem care încearcă să funcționeze cu resurse tot mai limitate. Deficitul de personal, dificultățile de ocupare a posturilor și incertitudinile legate de venituri creează un climat tensionat, afectând în mod direct calitatea serviciilor medicale.
Fără măsuri coerente care să ofere stabilitate, predictibilitate și condiții competitive, sistemul sanitar riscă să piardă și mai mulți specialiști, într-un moment în care nevoia de servicii medicale continuă să crească.
