Avocatul Poporului a comunicat Ministerului Justiției opoziția sa față de o propunere legislativă ce intenționează reducerea vârstei răspunderii penale de la 14 la 12 ani pentru infracțiunea de omor. Această inițiativă, susținută de deputatul Alexandru-Ștefan Băișanu, vizează tragerea la răspundere penală a minorilor cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani, cu condiția dovedirii discernământului lor prin evaluări psihologice specializate. Avocatul Poporului argumentează că minorii sub 14 ani nu au capacitatea necesară pentru a înțelege gravitatea faptelor comise, subliniind necesitatea unei intervenții din partea statului care să se concentreze pe protecția minorilor, nu pe pedepsirea lor.
Aceasta poziție aduce în discuție nu doar aspectele legale, ci și implicațiile sociale și psihologice pe termen lung ale introducerii unei astfel de măsuri. Avocatul Poporului subliniază faptul că implicarea copiilor în sistemul penal poate duce la stigmatizarea acestora și la efecte devastatoare asupra dezvoltării lor viitoare. În acest context, se evidențiază necesitatea unor măsuri educative și sociale mai eficiente, care să prevină infracționalitatea în rândul minorilor. Măsurile educative sunt indicate ca soluții capabile să abordeze problemele fundamentale ce pot conduce la comportamente infracționale.
În plus, Ministerul Justiției, prin ministrul Radu Marinescu, a confirmat că analiza propunerii de modificare a cadrului legislativ este în desfășurare, sugerând o consultare cu diverse instituții și organizații relevante pentru a evalua toate perspectivele și impactul acestei modificări. Această abordare ar putea demonstra o deschidere din partea autorităților de a lua în considerare opiniile experților și ale societății civile, având în vedere complexitatea problemelor legate de responsabilitatea penală a minorilor.
Criticile aduse propunerii de reducere a vârstei răspunderii penale chiar și în contextul cerinței de evaluare psihologică a discernământului sunt, de asemenea, semnificative. Există riscuri importante legate de implementarea unor astfel de măsuri, iar sprijinul din partea specialiștilor în domeniul psihologiei și educației este esențial. În loc de a îndrepta copiii către sistemul penal, care ar putea exacerba problemele și le-ar putea afecta grav dezvoltarea personală, se sugerează o abordare mai umană.
Este crucial ca statul să investească resurse în programe care să sprijine familiile, educația și incluziunea socială a copiilor, abordând astfel cauzele fundamentale ale delinvenței juvenile. Problema nu este una ușor de rezolvat, iar deciziile luate acum vor avea un impact de lungă durată asupra viitorului tinerelor generații. De aceea, este important ca legiuitorii să reflecteze profund asupra implicațiilor propunerii de reducere a vârstei răspunderii penale, având în vedere nu doar aspectele legale, ci și binele general al societății.
